În fiecare an, în preajma sãrbãtorilor de iarnã, tradiţiile populare renasc în Ţara Fãgãraşului. Fiecare sat devine odatã cu Crãciunul un loc unde timpul nu mai conteazã, la fel ca şi problemele cotidiene. De la tãiatul porcului, pânã la organizarea cetelor de feciori, obiceiurile strãvechi sunt readuse pe primul plan, sãtenii bucurându-se şi sãrbãtorind ca în nicio altã perioadã de peste an. Iar în Ajunul Nașterii Domnului, satele prind culoare și viață când  cetele de feciori  aduc în casele sătenilor colindele care vestesc Naşterea Mântuitorului Iisus.  Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus şi pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013. Dar obiceiurile de iarnă debutează în Ajunul praznicului Sf. Nicolae, atunci când feciorii din sate se strâng și organizează Cetele.

,,Ridicatul vătafului“, obicei străvechi

La Beclean se organizează în acest an cea mai numeroasă Ceată de feciori din zona Făgărașului, formată din 11 membri. S-au adunat marți seara, 5 decembrie, tinerii din sat la căminul cultural pentru străvechiul obicei ,,ridicatul vătafului“. Cei 11 cetași au încredințat cea mai importantă funcție din Ceată lui Alexandru Gabor, care pe toată perioada sărbătorilor de iarnă va fi vătaf și va avea rolul de a organiza și supraveghea activitatea Cetei.  Au fost împărțite și funcțiile cetașilor.

  • ,,Eu sunt vătaf, Pirău Mihai este casier, Cristea Radu este bucătar, sunt dansatori Gălățean Alexandru, Maiovschi Alexandru, Mîndroc Mihai, ajutor de bucătar este Reuț Adrian, fochist este Cristea Mircea, iar funcția de săgeată revine lui Trâmbițaș George, Jiga Flavius, Trâmbițaș Andrei explică vătaful Cetei, Alexandru Gabor.  

Primul joc al Cetei de feciori

În seara de ajun al Sf. Nicolae a fost organizat și primul joc al Cetei de feciori. La Căminul cultural din Beclean s- au adunat și sătenii să-i încurajeze și să-i admire pe cetași. 11 perechi de tineri s-au prins în brâu, sârbă, învârtită, iar feciorii în feciorească.

  • ,,Pentu gazda Cetei am alocat un spațiu al Primăriei Beclean, iar jocul de sărbători se va organiza la căminul cultural. În ajun, 5 decembrie, împreună cu feciorii am adus din pădure brazii necesari împodobirii satului, căminului cultural și la gazda cetei. Brazii rezultă din resturi din exploatare, nu au fost tăiați brazii buni. Întotdeauna avem grijă să protejăm pădurea“ a explicat primarul comunei Beclean, Claudiu Motrescu.

Sunt felicitați cei cu numele Sfântului

Un alt obicei al satului din ajunul Sf. Nicolae este ,,gratularea persoanelor care poartă numele Nicolae“.

  • ,,Este un cântec specific, ,,Nepoții romanilor“, pe care cetașii îl cântă la casa sărbătoriților, aceștia fiind recompensați și omeniți de gazde“ mai explică primarul Claudiu Motrescu.
  • ,,La ora 12.00 noaptea pornim prin sat la localnicii care poartă numele Nicolae, mergem cu ,,Vivat!“. Este un frumos obicei al satului. Primim în schimbul acestor felicitări bucate, bani“ spune vătaful Alexandru Gabor.

Cetașii prevestesc Nașterea pruncului Iisus

Următoarea întâlnire a cetașilor este la 17 decembrie, când se vor ridica vâstrele. ,,Este obiceiul prin care se prevestește Nașterea Mântuitorului. De atunci și până la Sf. Ion, 7 ianuarie, cetașii nu mai au voie să umble prin sat fără căciula cu vâstră. Dacă eu prind vreunul dintre cetași fără vâstră îl amendez. În Ceată este disciplină și toți o respectăm“ a încheiat vătaful.    (Lucia BAKI)

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here