Ministrul Educației a primit o nuia de la Moș Nicolae, odată cu publicarea clasamentului pe țări a testelor PISA.
Cifrele arată că performanța elevilor de 15 ani, aflați aproape de finalizarea învățământului obligatoriu, este pe penultimul loc din Uniunea Europeană. Aproape jumătate se încadrează la analfabetism funcțional la matematică, științe și citire. Elevii de clasa a IX-a au avut scoruri mari doar la viteza cu care leagă prietenii cu colegii. Ceea ce, spun sociologii, ține de felul nostru de a fi, ca popor, și nu de calitatea educației din școli.
Nume grele din Educație s-au adunat la radiografia sistemului de învățământ.
Este a șasea oară când un eșantion de 7600 de elevi din 260 de școli a participat la testarea PISA, iar în acest an accentul a fost pus pe matematică. Rezultatele sunt… dureroase. 49 la sută se înscriu în zona analfabetismului funcțional și numai 4 la sută au scoruri de înaltă performanță. Nivelul e mediocru și pentru celelalte două domenii – la științe, 44% dintre cei testați au trecut prin 10 ani de școală ca o gâscă prin apă, iar la lectură 42% dintre elevii de 15 ani citesc greu sau nu înțeleg ce-au citit.
Și la citit sau științe, școlarii străluciți sunt între 2 și 3%. În cele 81 de țări incluse în testare, România se află pe locul 45 sau 48, în funcție de materie. De două ori mai puțini decât media celorlalți candidați. Profesorii care formează noi dascăli spun că evaluarea, făcută de un organism independent, reflectă hibele sistemului autohton.
Marian Staș, coordonatorul unui proiect educational: „Modelul educațional este din alt ev, din altă lume, n-are nicio legătură cu lumea de azi, nu cu PISA în particular, și în al doilea rând mă voi screme, voi face tot ce pot ca să fac să dau și eu testul ăla PISA, că România e și ea acolo. România educată este o Românie mediocră de nota 6. Un imens uriaș trist, bleg, cu picioare de lut, iar astea nu sunt întâmplătoare. Asta e de fapt necazul meu și revolta mea.”
Comparând cu media Uniunii Europene, suntem cu 53 de puncte (din 600) mai jos la științe. Avem cu 45 de puncte mai puțin la matematică și cu 40 mai jos la lectură.
Tanja Bastianic, director educațional PISA: „Elevii de acum, care au 15 ani, sunt la nivelul celor de 14 ani, din generațiile trecute. Vă dați seama că e un fenomen îngrijorător, practic ei au pierdut un an de educație.”
Concluzia mai marilor din educație… am ieșit prost, dar alții au picat și mai rău!
Ligia Deca, ministrul Educației: „Rezultatele României la PISA s-au menținut aproximativ la nivelul 2018.”
Ministrul Educației declară că lucrurile vor merge spre bine, aducând ca argument și acordarea burselor de merit primilor 30% din elevii fiecărei clase… inclusiv celor peste 200 de elevi cu medii sub 2.
Rezultatele PISA 2022 mai arată că aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
28% dintre elevii din România nu ascultă ce spune profesorul, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru ediția din 2022 a testării internaționale PISA. Aceleași date mai arată că 35% dintre elevi sunt distrași de folosirea dispozitivelor digitale (media OCDE: 30%) și 31% sunt distrași de alți elevi care folosesc dispozitive digitale (media OCDE: 25%).
În 2022, 83% dintre elevii din România au declarat că își fac prieteni cu ușurință la școală (media OCDE: 76%) și 50% au simțit că aparțin școlii (media OCDE: 75%). Între timp, 17% au raportat că se simt singuri la școală. Comparativ cu 2018, datele nu s-au schimbat semnificativ în România.
Tot în 2022, 11% dintre elevii Români au spus că nu sunt mulțumiți de viața lor. În 2018, mai puțini studenți nu erau mulțumiți de viață (9%). În medie, în țările OCDE, proporția celor care nu sunt mulțumiți de viață a crescut de la 11% în 2015 la 16% în 2018 și 18% în 2022.
Sprijinul pe care îl oferă profesorii la matematică
În România, 57% dintre elevi sunt de părere că, în majoritatea lecțiilor de matematică, profesorul se arată interesat pentru procesul de învățare al fiecărui elev (media OECD: 63%) și 61% din elevi spun că profesorul oferă ajutor extra când aceștia au nevoie (media OECD 70%).
În 2012, procentele corespunzătoare au fost de 69% și 63%. În sistemele de învățământ în care mai mulți elevi au raportat că profesorii acordă ajutor suplimentar atunci când elevii au nevoie, performanța medie la matematică în 2022 a tins să scadă mai puțin față de cea înregistrată cu zece ani în urmă.
Mulți elevi studiază matematica într-un climat disciplinar care nu este favorabil învățării: în 2022, aproximativ 21% dintre elevii din România au declarat că nu pot lucra bine în majoritatea sau în toate lecțiile (media OCDE: 23%); 28% dintre elevi nu ascultă ce spune profesorul (media OCDE: 30%); 35% dintre elevi sunt distrași de folosirea dispozitivelor digitale (media OCDE: 30%); și 31% sunt distrași de alți elevi care folosesc dispozitive digitale (media OCDE: 25%). În medie, în toate țările OCDE, elevii au fost mai puțin predispuși să declare că sunt distrași folosind dispozitive digitale atunci când este interzisă utilizarea telefoanelor mobile în incinta școlii.
- Testările efective PISA 2022 s-au desfășurat în primăvara anului 2022, la finalul pandemiei Covid-19, iar în România au participat peste 7.000 de elevi din 180 de școli. A fost pentru prima dată când România a susținut testul digitalizat, în edițiile anterioare, inclusiv 2018, el desfășurându-se cu pixul pe hârtie.
Siguranța la școală
Datele PISA 2022 arată că, în sistemele de educație unde performanța a rămas ridicată și sentimentul de apartenență s-a îmbunătățit, elevii au avut tendința de a se simți mai în siguranță și mai puțin expuși la hărțuire și la alte riscuri în școala lor.
În România, 13% dintre elevi au declarat că nu se simt în siguranță în drum spre școală (media OECD: 8%); 8% dintre elevi au declarat că nu se simt în siguranță în clasele lor la școală (media OECD: 7%); 13% au spus că nu se simt în siguranță în alte locuri din școală (de exemplu, hol, cantină, toaletă) (media OCDE: 10%).
Aproximativ 24% dintre fete și 26% dintre băieți au declarat că au fost victimele unor acte de hărțuire cel puțin de câteva ori pe lună (media OCDE: 20% dintre fete și 21% dintre băieți). În medie, în țările OCDE, mai puțini elevi au fost expuși la acte de intimidare în 2022, comparativ cu 2018: de exemplu, doar 7% dintre elevi au declarat că alți elevi au răspândit zvonuri urâte despre ei în 2022, față de 11% în 2018. Și în România, proporțiile corespunzătoare s-au redus (11% în 2022, față de 16% în 2018).
