- ,,Din cele 27 state membre ale UE au reușit, până la acest moment, să primească din PNRR prefinanțarea și trei tranșe, Spania, Croația și Italia. Șapte state ale UE printre care și România au reușit să primească prefinanțarea și 2 tranșe din PNRR. Am fost unul dintre cei trei negociatori ai Parlamentului European, raportor pentru adoptarea și implementarea legislației PNRR. În total România a primit deja un total de 9 miliarde de euro din cele 28 miliarde de euro ce ne revin, aproximativ o treime din banii PNRR, ceea ce ne plasează în prima parte a clasamentului. Guvernul are acum obligația să implementeze aceste proiecte“ a explicat eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL / PPE).
- ,,Mi-e teamă că ministrul Rafila a scos o finanțare certă, PNRR, pentru cele două unități medicale din județul Brașov și o înlocuiește cu o finanțare incertă, care încă nu există. Ca atare cred că Ministerul Sănătății ar fi avut obligația ca aceste două obiective, anexa de la Spitalul de Boli Infecțioase și pavilionul de la Spitalul Militar, să fie terminate. Faptul că a considerat că nu puteau fi terminate prin PNRR este un eșec al ministrului Sănătății Rafila“ este declarația europarlamentarului Siegfried Mureșan (PNL / PPE).
Declarațiile deputatului european Siegfried Mureșan (PNL / PPE) în conferință de presă.
,,UE a lansat imediat după începutul pandemiei generate de coronavirus cel mai mare pachet de ajutor economic, 750 miliarde de euro fonduri europene, pentru a crește reziliența țărilor membre. Pentru România, un ajutor de aproximativ 28 miliarde de euro pentru PNRR. Fiecare stat membru trebuia să prezinte un pachet de investiții menite să modernizeze administrația publică, serviciile publice, sănătatea, educația, etc., dar și reforme. Până acum trei din cele 27 state membre ale UE au reușit să primească din partea Comisiei Europene prefinanțarea și trei tranșe, Spania, Croația și Italia. Șapte state ale UE printre care și România au reușit să primească prefinanțarea și 2 tranșe din PNRR. Prefinanțarea a însemnat 13% din partea Comisiei Europene, în cazul României 13 % din cele 28 miliarde reprezintă aproape 4 miliarde de euro“.
Cum s-a ajuns la prefinanțarea de 13%?
,,În proiectul legislativ propus de Comisia Europeană, în mai 2020, s-a stipulat un procent de 10% pentru prefinanțare. Am fost unul dintre cei trei negociatori ai Parlamentului European, raportor pentru adoptarea și implementarea legislației PNRR. Am adoptat legea în formă finală în decembrie 2020. Înainte de a adopta legislația, în octombrie când era deja al doilea val al pandemiei, am spus că pandemia va dura mai mult, iar impactul asupra economiei și asupra oamenilor va fi mai mare, iar țările membre vor avea nevoie de sprijin mai mare, astfel că am propus creșterea prefinanțării de la 10% la 20%, iar în urma negocierilor cu consiliul și comisia am reușit să avem o creștere a prefinanțării la 13%. Pare un detaliu, însă pentru România 10% ar fi însemnat aproximativ 3 miliarde de euro, iar 13% a însemnat 4 miliarde de euro“.
Cât a absorbit România până în prezent?
,,România a implementat cu succes toate jaloanele pentru primele două cereri de plată, iar banii au ajuns în țară. În total România a primit deja un total de 9 miliarde de euro din cele 28 miliarde de euro ce ne revin, aproximativ o treime din banii PNRR, ceea ce ne plasează în prima parte a clasamentului. Guvernul are acum obligația să implementeze aceste proiecte“.
,,Am propus o structură cu șase piloni“
,,Banii pentru PNRR au fost propuși inițial pentru două direcții: digitalizare și protecția mediului. În cadrul negocierilor dintre comisie, parlament și țările membre, eu ca reprezentant al parlamentului am spus că prioritățile sunt mai multe nu doar cele două, realitățile diferă de la stat la stat. Am propus o structură cu șase piloni:
- tranziție spre o economie verde
- digitalizare
- coeziune economică: bani pentru industrie, pentru industrializare, creșterea competitivității și pentru IMM-uri. Mi-a fost clar că nu ne putem pune pe picioare fără sectorul privat.
- coeziune socială, bani pentru categorii defavorabile, pentru regiuni puternic afectate de pandemie și regiuni rămase în urmă.
- reziliență instituțională: bani pentru entități publice care au dovedit în timpul pandemiei că nu fac față situației, bani pentru modernizări de școli, UAT-uri, modernizări de spitale și chiar construcția de spitale noi.
- bani pentru tineret și pentru educație
Banii din PNRR stau la dispoziția statelor membre până la finalul anului 2026, ca atare toate proiectele trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. După această dată, comisia europeană nu va mai avea bază legală să facă ultimele plăți ale ultimelor tranșe. S-ar putea să existe prelungiri, dar nu este adoptat nimic la nivel european la ora actuală“.
Implementarea proiectelor PNRR, până la 31 decembrie 2026
,,Dată fiind situația, am propus Guvernului României să introducă în PNRR doar proiecte despre care se știe că pot fi finalizate până la 31 decembrie 2026. De aceea au fost introduse în PNRR proiecte de autostradă în zone de câmpie, sectoare ușor de construit. Pentru județul Brașov au fost introduse în PNRR proiecte privind transportul inteligent, 45 stații de încărcare pentru mașini electrice, 100 de autobuze electrice, nepoluante, centre integrate de colectare a deșeurilor, centre de educație, CJ Brașov a obținut deja finanțarea pentru cele 30 de biblioteci publice, autobuze școlare electrice pentru mediul rural“.
Eșecul ministrului Sănătății, Rafila, la Brașov
,,În ceea ce privește Sănătatea, Guverul a introdus construirea de noi anexe, pavilioane noi la spitale decât construirea de spitale noi, care presupuneau timp. La Brașov au fost introduse pavilioane/anexe la Spitalul de Boli Infecțioase și la Spitalul Militar. Consider că acestea puteau fi finalizate până la decembrie 2026. E de neînțeles pentru mine că Rafila a propus scoaterea acestor două proiecte privind cele două spitale de la Brașov din PNRR și ducerea finanțării într-o zonă de incertitudine. Domnia sa propune ca aceastea să fie finanțate de la BEI, însă nu am văzut o soluție din partea ministrului Rafila, mai ales că trebuia să vină cu soluția până la finalul acestui an. Mi-e teamă că ministrul Rafila a scos o finanțare certă pentru aceste două instituții medicale din județul Brașov și o înlocuiește cu o finanțare incertă, care încă nu există. Ca atare cred că Ministerul Sănătății ar fi avut obligația ca aceste două obiective, anexa de la Spitalul de Boli Infecțioase și pavilionul de la Spitalul Militar, să fie terminate. Faptul că a considerat că nu puteau fi terminate prin PNRR este un eșec al ministrului Sănătății Rafila“.
