Intrarea în Schengen într-o primă fază cu aeroporturile e un pas mic pentru români, dar o breșă semnificativă în veto-ul Austriei. Deblocarea parțială a situației a fost provocată de mai mulți factori: presiunea politică directă a României, lobby-ul făcut de partenerii din SUA și UE, dar și presiunea mediului de afaceri, au declarat pentru G4Media surse diplomatice.
Potrivit acestora, Guvernul trebuie să joace acum cu cărțile pe masă într-o chestiune extrem de delicată: cererile Austriei de preluare a migranților care vor azil.
- Ce înseamnă, în mod practic, intrarea în Schengen doar cu aeroporturile? E cea mai facilă parte a procesului de aderare la zona de liberă circulație pentru că aeroporturile au deja parte de un control complex. Dacă România intră în Schengen cu aeroporturile (așa-numitul Air Schengen), pasagerii români nu vor mai fi nevoiți să treacă prin controlul pașapoartelor pentru zborurile în interiorul UE. Dar vor trebui să se identifice la check-in, la fel ca toți ceilalți cetățeni din UE. Problema cea mai spinoasă e însă transportul rutier, unde se vor păstra controalele care duc la cozi interminabile.
Condiția Austriei privind preluarea migranților care cer azil – o chestiune spinoasă
Una dintre condițiile puse public de ministrul austriac de Interne pentru renunțarea parțială la veto a fost ca readmisia solicitanților de azil care vin în Austria prin România și Bulgaria. Cu alte cuvinte, Austria vrea să împartă cu România și Bulgaria povara migranților ilegali care cer azil. Această chestiune are două posibile rezolvări și trebuie văzut explicit care e cererea Austriei.
Dacă e vorba strict de migranții ajunși să ceară azil în Austria după ce au trecut prin România, atunci preluarea acestora de către București e o obligație asumată prin Regulamentul Dublin, care stabilește criteriile privind ţările competente pentru a prelucra o cerere de azil. România e parte a acestui acord și e astfel obligată să îi primească pe migranții care au trecut pe teritoriul său și au ajuns în Austria, unde au cerut azil.
Dacă e vorba însă de migranți care au ajuns în Austria fără să fi trecut prin România, atunci Bucureștiul nu are nici o obligație formală față de aceștia. Dacă Austria va insista totuși ca România să preia o cotă, guvernul Ciolacu trebuie să iasă public și să explice acest lucru. Orice decizie legată de admiterea unor migranți în România este una extrem de sensibilă, care poate alimenta discursul xenofob și retorica anti-europeană, așa că o decizie nu poate fi luată în urma unor negocieri netransparente.
De notat și că cererile Austriei pentru întărirea granițelor și readmisia solicitanților de azil au și rolul de a oferi publicului intern un motiv pentru schimbarea de poziție a guvernului Nehammer. E de așteptat ca aceste cereri să fie doar un punct de plecare, iar Viena să fie flexibilă în negocieri.
Lobby din SUA
Statele Unite ale Americii au început să pledeze cauza României pe parcursul acestui an, după cum a scris și publicația austriacă Der Standard. Motivul? România e un cap de pod esențial pentru SUA în ce privește Ucraina, dar și un aliat-cheie în regiunea Mării Negre. În plus, în perspectiva efortului de reconstrucție a Ucrainei, o Românie separată de restul UE prin controale la granițe va îngreuna serios transportul de materiale, utilaje și muncitori.
Oficialii și diplomații români au insistat la Washington, potrivit surselor G4Media.ro, ca SUA să își folosească relația specială cu Austria pentru a pleda cauza Schengen. Iar acest lucru s-a întâmplat, pe relația Washington – Viena – Bruxelles – București.
Un personaj-cheie în discuții a fost James C. O’Brien, secretarul de stat adjunct al SUA pentru Europa, care cunoaște îndeaproape România pentru că el coordonează eforturile bilaterale de sprijinire a Ucrainei. El a fost în Austria și România săptămâna trecută: la Viena a participat la dialogului strategic SUA – Austria, la Tulcea a fost prezent la cea de-a șasea întâlnire a grupului de lucru România-Ucraina-Republica Moldova-Comisia Europeană-SUA, înfiinţat pentru asigurarea fluxurilor necesare transporturilor de cereale ucrainene.
Potrivit informațiilor G4Media, oficialii americani au discutat subiectul cu cei austrieci inclusiv la începutul lunii decembrie, în marja dialogului strategic SUA – Austria din Viena, 4 decembrie. E un format diplomatic ce datează din 2019 și care a apropiat mult Washingtonul și Viena pe teme strategice și de securitate.
Subiectul a fost ridicat și de premierul Ciolacu în discuțiile de la Washington de săptămâna trecută cu administrația americană și cu membrii comunității evreiești din SUA.
Lobby din UE
Germania, Spania și Franța, dar și alte state membre UE au fost și ele aliatele României și Bulgariei în dialogul cu Austria. Cancelarul Olaf Sholz a discutat personal la Viena subiectul cu omologul său Karl Nehammer, președinția spaniolă a UE a făcut tema una prioritară pe durata președinției rotative, Parisul a împins și el tema cu fiecare ocazie.
Motivele acestor țări sunt bilaterale (relații economice și politice bune cu România, o comunitate românească semnificativă), fie pragmatice – nevoia de a arăta o Europă unită în fața încercărilor Rusiei de a dezbina blocul comunitar.
Presiunea companiilor austriece
Marile companii austriece care fac afaceri semnificative în România au fost vizate încă din decembrie anul trecut, din momentul veto-ului Austriei, de cereri publice de boicot. În plus, unele instituții ale statului român au trecut la controale mai dure împotriva acestor companii, ori au luat decizii politice care le-au afectat direct.
Vizate de acest curent anti-austriac, conducerile unora dintre aceste companii au început să facă lobby puternic la Viena pe lângă partidul de guvernământ pentru schimbarea poziției pe Schengen, potrivit informațiilor G4Media.
La începutul lunii octombrie, Financial Times dezvăluia că ”în mod discret, compania OMV Petrom a intervenit pe lângă guvernul austriac în vederea admiterii românilor și bulgarilor în Spațiul Schengen”.
Atmosfera puternic anti-austriacă de la București a fost o realitate pentru reprezentanții Vienei. Așa se explică și plecarea înainte de termen a ambasadoarei Austriei la București, înlocuită cu o diplomată a cărei familie a avut relații solide cu România.
Ce urmează
Austria își va expune formal cererile față de România, Bulgaria și Comisia Europeană la o întâlnire a miniștrilor de Interne din UE în Slovenia, programată luni și marți. Odată ce Austria își lansează formal propunerile, e de așteptat un calendar rapid de negociere și o decizie rapidă a entităților implicate: România, Bulgaria și Comisia Europeană.
Dacă toate pozițiile sunt aliniate, mai e nevoie de un hop: și Olanda să își retragă veto-ul față de Bulgaria. Dacă și acest lucru se întâmplă, atunci o decizie politică ar putea fi luată astfel încât România și Bulgaria să intre în Schengen cu aeroporturile la jumătatea anului viitor.
Dacă însă Olanda, care tocmai a trecut prin alegeri, își menține veto-ul privind intrarea Bulgariei în Schengen, situația se poate schimba radical. România ar putea decide o decuplare de țara vecină, un proces politic și juridic extrem de complicat.
