Trocuri discutate în coaliția PSD-PNL: Rocada președinților vs. comasarea alegerilor

Singura decizie oficială este cea luată de Biroul Politic Național al PNL, care l-a mandatat pe Nicolae Ciucă să demareze oficial negocierile cu PSD pentru comasarea alegerilor. Mai exact, cele europarlamentare cu cele locale.

„S-a susținut o variantă posibilă și benefică, alegerile locale cu europarlamentare, dar există și alte variante, trebuie să identificăm cea mai bună variantă pentru consolidarea democrației”, a declarat Nicolae Ciucă la finalul ședinței de miercuri.

Pentru a-și maximiza scorul în alegeri, PNL dorește să obțină comasarea alegerilor, de preferat a localelor cu europenele (sau localele cu prezidențialele), scenariu care mobilizează la maximum primarii și ceilalți aleși locali, aducând implicit voturi pentru alegerile naționale.

PSD știe bine acest lucru, vede aceleași sondaje de opinie care arată că PNL ar obține între 18 și 20%, deci are loc suficient să strângă PNL cu ușa, punând condiții grele.

PSD ar vrea o rocadă a președinților. Primul: Marcel Ciolacu

Interesul PSD nu se centrează pe suprapunerea alegerilor, ci pe funcția prezidențială, pe care nu a mai obținut-o din 2000, pe mâna fostului președinte Ion Iliescu.

În Biroul Politic Național al PSD s-a discutat despre modalitatea de a determina PNL să susțină candidatul social-democrat la prezidențiale, în condițiile în care liberalii au decis că vor avea propriul lor candidat.

Potrivit surselor Europa Liberă, subiectul a fost abordat și la întâlnirea de marți, și la cea de miercuri a conducerii PSD.

S-a ridicat problema „rotației președinților” pe sistemul deja patentat al premierilor sau cel al unei rotații la pachet, președinte-premier.

PSD ar vrea să aibă primii președintele în următorii cinci ani, iar PNL să dea premierul.

În 2029, la viitoarele alegeri, cele două partide ar urma să facă schimbul. Un pact ar urma să fie încheiat în acest sens.

„Da, s-a discutat, pentru că această formulă a rocadei premierilor a funcționat bine, a asigurat stabilitatea”, spune o sursă a Europei Libere cu privire la acest scenariu.

„Noi, PSD, credem că a venit momentul ca România să aibă un președinte social-democrat. Oricum, PNL nu are șanșe tura asta de alegeri, este puțin probabil ca Ciucă să intre turul doi, mai ales dacă vor lua un scor prost la europarlamentare. Știu și ei asta, dar e chestie de orgoliu la ei”, adaugă sursa menționată.

Ciolacu nu dă undă verde comasării. PNL vede un șantaj

Marcel Ciolacu pare supărat că liderul liberal Nicolae Ciucă a spus că ideea comasării localelor cu europarlamentarele a fost a PSD, nu a PNL.

Deci, dacă liberalii vor asta, să o spună clar, a fost replica lui Ciolacu. Și, mai ales „dacă se comasează vreo alegere, vrem să știm tot calendarul”.

Până când nu se va cunoaște „calendarul”, adică până când PNL nu va da un răspuns la soluțiile avansate de PSD, Marcel Ciolacu nu dă undă verde pentru suprapunerea alegerilor.

„Am stabilit cu toţi colegii parlamentari că nu vor vota nicio modificare legislativă în acest moment în ceea ce priveşte comasarea alegerilor sau decalare a vreunui rând de alegeri”, a declarat Marcel Ciolacu, la finalul ședinței conducerii PSD.

Declarația și poziția lui Marcel Ciolacu sunt văzute la PNL ca un fel de șantaj.

„Adică, dacă nu-l susținem pe Ciolacu la prezidențiale, nu va accepta comasarea. E arma secretă a șantajului, atât de dragă PSD”, spune pentru Europa Liberă o sursă din PNL.

Grindeanu dă cărțile pe față: candidat și liste comune

Armă secretă și nu prea, pentru că Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și un apropiat al premierului Ciolacu, a spus că onest ar fi să se discute deschis în coaliție despre oferta unui candidat comun la alegerile prezidențiale.

„Când faci lucruri care ar schimba o ordine firească trebuie să prezinți că așa e onest, să le spui cetățenilor că vrei să faci alegerile A cu B, fiindcă Coaliția s-a gândit așa și asta e oferta pentru români, poate un candidat comun la prezidențiale, de ce excludem acest lucru”, a declarat Sorin Grindeanu la Digi24.

„Trebuie spus acest lucru direct și transparent și trebuie discutate, de la primele alegeri până la ultimele, în cadrul Coaliției și, după ce ajungem la un plan acceptat, să îl prezentăm românilor”, a completat el.

Rotația președintelui trebuie să fie cu mandat complet, a mai spus Grindeanu.

Mai mult, ministrul Transporturilor a declarat că ar trebui discutată și varianta tandemului la funcțiile de președinte și premier, precum și cea a listelor comune la alegerile parlamentare. „Pentru că am mai avut”, a subliniat Grindeanu.

Grindeanu se referă la Uniunea Social-Liberală (USL), alianță în care PSD și PNL au mers pe liste comune la alegerile parlamentare din 2012.

Din informațiile Europei Libere, s-a discutat și despre formula ca PSD și PNL să susțină candidați comuni în orașele în care au fost câstigate de USR, cum ar fi Timișoara sau Brașov.

Ar trebui făcute „alianțe punctuale” în diverse orașe, a punctat Grindeanu.

PNL, cu un ochi la sondaje, cu gândul la o înțelegere extinsă cu PSD

În PNL însă, discuția despre susținerea unui candidat social-democrat la prezidențiale ar trebui să fie închisă, pentru că partidul a decis anul trecut că va avea propriul candidat și va merge pe liste separate la toate alegerile.

Deocamdată, Nicolae Ciucă este candidatul pe mâna căruia ar putea să meargă liberalii, dar nu a fost făcut niciun anunț oficial.

În diverse declarații, liberalii au spus că, dacă este vorba de susținerea unui candidat comun cu PSD la prezidențiale, acesta trebuie să fie Nicolae Ciucă.

Ciucă stă prost în sondajele de opinie, fiind sub scorul propriului său partid. Un sondaj INCSOP îl arată la 10,8%, iar Avangarde îl dă la 16% încredere.

Pe de altă parte, nu trebuie uitat că varianta listelor comune cu PSD la parlamentare a fost avansată anul trecut de Lucian Bode și de alți liberali din grupul Ciucă-Iohannis.

Ea a fost însă abandonată din cauza presiunii exercitate de tabăra celor care contestă actuala conducere și ar dori ca PNL să aibă un candidat la prezidențiale viabil.

Noile pretenții ale PSD au redeschis discuția despre o înțelegere extinsă cu partenerii din coaliția de guvernare, fie și pentru că vor fi „condamnați” să guverneze împreună și după 2024, după cum tot repetă liderii celor două partide.

Complicațiile comasării europenelor cu localele

Din punct de vedere legislativ, varianta comasării alegerilor europene cu cele locale se lovește de mai multe impedimente, așa cum Europa Liberă a arătat deja.

• Acest tip de comasare a fost deja respins de Curtea Constituțională în 2012, care a spus că se încalcă principiul periodicității alegerilor, dreptul de a fi ales și se complică și votul, prin mai multe buletine.
• Comisia de la Veneția recomandă, în diverse rapoarte și ghiduri, ca tipuri diferite de alegeri să nu fie suprapuse tocmai pentru că acest lucru lezează dreptul indivizilor la o bună și corectă informare asupra problemelor puse în discuție.
• Actualilor aleși le expiră mandatele în septembrie (în anul 2020, alegerile locale cu fost organizate în septembrie din cauza pandemiei de Covid). Dacă localele ar fi în iunie, România s-ar putea trezi cu două rânduri de primari și consilieri, unii în funcție așteptând să-și termine mandatul, alții având legitimitatea alegerilor.
• Modificarea Codului Administrativ, lege organică, prevede că mandatul unui primar sau consilier este de patru ani, fără a preciza că acesta poate fi schimbat mai devreme prin organizarea de alegeri.
• Limitarea teritorială a votului ar putea fi un alt impediment. La europarlamentare se poate vota la orice secție din țară sau la cele organizate în străinătate, în timp ce la alegerile locale se poate vota doar în localitatea de domiciliu sau de reședință.
• Suprapunerea temelor de la locale cu cele de la europarlamentare va crea confuzie în rândul alegătorilor.

USR și PMP sesizează Comisia de la Veneția și Comisia Europeană

USR și PMP au sesizat Comisia de la Veneția și deja au trimis scrisori Věrei Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru Valori și Transparență, și lui Didier Reynders, comisar pentru Justiție.

Tema scrisorilor este comasarea alegerilor din România și a pericolelor pe care le implică o astfel de măsură pe care o consideră nedemocratică.

Cele două partide din Dreapta Unită susțin că legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de șase luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

„Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale nu doar ar crea confuzie printre alegători și ar complica exercitarea dreptului la vot, ci chiar ar duce la o restrângere a drepturilor alegătorilor, în condițiile în care cei care aveau posibilitatea să voteze oriunde în țară pe liste speciale vor fi obligați să voteze doar în localitatea de domiciliu”, spun USR și PMP în comunicatul comun.