Intrarea lui Klaus Iohannis în cursa pentru șefia NATO, după ce marile puteri și-au exprimat sprijinul pentru premierul olandez Mark Rutte, ar putea crea divizare între aliați. Olanda nu a alocat 2% din PIB, iar țările din est vor o poziție clară a NATO față de Rusia.
După ce Bloomberg a anunțat că România și-a informat aliații că intenționează să propună candidatura lui Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO, Reuters și Politico au confirmat din surse proprii informația, chiar dacă nici NATO, nici Cotroceni nu au comentat nimic pe această temă.
Politico arată că “intrarea târzie” în cursă a președintelui român, după ce marile puteri occidentale – SUA, UK, Franța și Germania păreau a fi ajuns la un consens în privința numirii lui Mark Rutte la șefia alianței, riscă să creeze o divizare între aliați, într-un moment în care este nevoie de coeziune. “Mai există circa zece țări indecise, între care și cele de pe flancul estic, care au preocupări strategice comune cu ale României (se tem de Rusia). Însă, lor le va fi greu să-l conteste în mod deschis pe Rutte, preferat de Joe Biden”, scrie Politico.
Dar, mai subliniază Politico, țările din Europa de Est sunt deranjate de faptul că Rutte nu a exprimat nicio poziție referitoare la amenințarea Rusiei. Un diplomat de rang înalt, dintr-o țară est-europeană, s-a întrebat “cum are de gând Mark Rutte să se ocupe de Rusia?” Tot el a adus în discuție faptul că Olanda nu a reușit să aloce 2% din PIB pentru apărare, în timpul mandatelor de premier ale lui Rutte, ceea ce este o problemă în perspectiva unei eventuale reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă, chiar dacă relațiile dintre Trump și Rutte au fost în trecut bune.
Întregii situații i se adaugă resentimentele românilor față de Olanda, care a blocat mult timp integrarea României în spațiul Schengen.
„Domnul Iohannis joacă foarte tare și la șantaj“
Realizatoarea emisiunii „Piața Victoriei” de la EuropaFM, Ioana Ene Dogioiu, a explicat că propunerea lui Klaus Iohannis la șefia NATO vine să complice calculele pentru premierul olandez Mark Rutte, dat fiind că alegerea unui nou secretar NATO presupune unanimitate.
„Decizia aceasta se ia în unanimitate. Trebuie ca toți membrii NATO – de la primul până la ultimul – să fie de acord cu același candidat. Și existau negocieri intense pentru Mark Rutte. Domnul Iohannis în acest demers nu este chiar singular, înțeleg de la surse apropiate, bine conectate acestor evenimente. Are în spate, de exemplu, Bulgaria, Turcia și Ungaria. Este destul de puțin de credibil însă ca domnul Iohannis să poată să întoarcă în favoarea domniei sale o unanimitate a NATO, să întoarcă de pe traseu Marea Britanie, SUA, nu”, a explicat jurnalista Ioana Ene Dogioiu.
„Din punctul meu de vedere, domnul Iohannis joacă foarte tare și la șantaj. Adică: domnul Iohannis și-a pus o soluție de win-win – ori îmi dați într-adevăr secretariatul general NATO, repet, foarte puțin probabil. Ori ca să vă deblochez alegerea lui Rutte îmi dați funcția europeană pe care o pretind – cel mai probabil aceea de comisar nou înființată. Sau poate de înalt reprezentant care este domnul Borrel sau ce s-o mai găsi, șef al Consiliului. Dumnezeu știe ce visează domnul Iohannis”, a mai explicat Ioana Ene Dogioiu la Europa FM.
„Știți care este diferența? De data aceasta, România joacă tare pentru o persoană. Fizică. Faptul că pentru domnul Iohannis și numai pentru domnul Iohannis România s-ar pune de-a curmezișul planurilor NATO, se pune pe contrasensul voinței Statelor Unite și Marii Britanii aliindu-se cu țări problemă în NATO nu cred că va aduce un avantaj pentru România, ba mă tem că dimpotrivă. Dacă domnul Iohannis voia să-și arate mușchii diplomatici, OK. E în regulă. Putem juca și așa. Toate țările au mai făcut-o. Aș fi preferat să-l văd făcând asta atunci când în discuție era aderarea României la Schengen sau un alt interes foarte mare al țării. Nu doar atunci când este vorba despre interesul personal al domniei sale”, a mai explicat jurnalista și realizatoarea emisiunii „Piața Victoriei” .
Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut, înainte ca mandatul acestuia să fie prelungit.
La fel, numele lui Klaus Iohannis a fost vehiculat drept posibil successor al actualului șef al Consiliului European, în ipoteza în care Charles Michel urma sa candideze în alegerile eutroparlamentare, lucru care însă nu s-a mai întâmplat.
