Mergând pe urmele Mîntuitorului Iisus trăieşti evangheliile Noului Testament, afli izvoarele romano-iudaice din epocă, dar ai şansa să faci şi un bilanţ al imensei biografii care s-a creionat în jurul creştinismului. Poţi astfel să-ţi revelezi întregul orizont al lui Iisus şi al epocii sale pusă la picioarele lumii. Milioane şi milioane de oameni şi-au consacrat viaţa şi existenţa credinţei în Iisus. Încă de la începuturile istoriei sale, Pămîntul Sfînt a fost dominat de diverse puteri străine, începând cu egiptenii până la romani. Timp de două milenii, de la epoca patriarhilor, anul 1800 î.Hr. şi până la venirea lui Iisus Hristos, evreii n-au avut decât două perioade de independenţă, regatul lui Saul (până la căderea Ierusalimului, sec. VI î.Hr.) şi cel rezultat în urma revoltei macabeilor. În jurul anului 1250 î.Hr. Moise i-a condus pe evrei afară din Egipt. După 30 de ani, Iosua cucereşte ţara cananeenilor sau Pămîntul făgăduinţei (1230 î.Hr.). La 1020 î.Hr., este uns primul rege al Israelului, Saul. În plină eră a colonizării, David îi infrînge pe filisteni în jurul anului 1000 î.Hr şi conduce Israelul între 993-961 î.Hr. Îi urmează regele Solomon care sfinţeşte Templul din Ierusalim în anul 950 î.Hr. După nici două decenii, Israelul de scindează însă în două regate, Iuda şi Israel. Când asirienii cotropesc teritoriul şi preiau cetatea Samariei (721 î.Hr.) ia sfârşit regatul Israel. Peste Ierusalim vine catastrofa din 587 î.Hr. când babilonienii distrug cetatea. Templul din Ierusalim este construit însă sub Zorobabel în 515 î.Hr. Evreii se întorc în Ierusalim în 538 î.Hr. Epoca lui Alexandru cel Mare marchează şi Asia Mică, acesta cucerind Tirul şi Acco, în drumul spre Egipt (332 î.Hr). După moartea lui, generalii săi îşi dispută succesiunea. La 301 î.Hr. ptolomenii preiau puterea în Egipt şi Palestina, iar în 198 î.Hr. seleucizii controlează teritoriul Palestinei. După revolta macabeilor, 167 î. Hr, evreii obţin independenţa politică. La 63 î.Hr., generalul Pompei cucereşte Ierusalimul, când începe dominaţia romană. În 37 î.Hr. Irod cucereşte Ierusalimul, iar în 20 î.Hr. începe reconstrucţia templului. În acest ambient politic se naşte Iisus Hristos, anul 7 sau 6 î.Hr. Irod moare în anul 4 î.Hr.
Locul în care a copilărit Iisus
Coborând de pe Muntele Tabor şi poposind în Cana, acolo unde Mîntuitorul a fost mesean la nunta lui Simon Zilotul şi a prefăcut apa în vin, ajungi în Nazaret. Un oraş care astăzi are vreo 40.000 de locuitori, amplasat la o altitudine de 400 m la adăpostul colinelor calcaroase din sudul Galileei. De pe vârful care domină oraşul, privind spre vest se vede muntele Carmel, în apropiere coasta Mediteranei, iar spre vest muntele Tabor, iar mai departe se zăresc vârfurile înzăpezite ale multelui Ermon. La sud de oraş se întinde câmpia fertilă a Jizreelului. Nazaretul a fost, de-a lungul vremii, câmpul de bătaie al invadatorilor fiind la intersecţia drumurilor comerciale şi a comunicaţilor. Nu se mai vede aproape nimic din aşezarea veche de 2000 de ani înainte de naşterea lui Iisus, dar impresionează prin străzile lui înguste şi cu circulaţia exagerată, dar mai ales prin negustorii care îşi practică meseria cu mult meşteşug. Lăsând deoparte negustorii, poţi vizita frumoasele biserici ridicate pe vechile locuri de care se leagă numele lui Iisus. Impresionează biserica edificată pe locul unde s-a arătat Mariei îngerul Gavriil şi i-a vestit că va lua în pântece un fiu. Aici Iisus şi-a petrecut copilăria împreună cu părinţii săi, Iosif şi Maria. ,,Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să ne împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean Se va chema” (Matei 2:23)” În primele veacuri după Hristos, Nazaret era locuit numai de evrei, însă odată cu creşterea Imperiului Roman a crescut şi numărul creştinilor. Pe locurile pe care a trecut Mîntuitorul au fost construite biserici începînd cu secolul IV. Astăzi, în Nazaret locuiesc creştini, musulmani şi evrei.
Biserica Buna Vestire
Biserica ce domină oraşul vechi este Basilica Bunei Vestiri care a fost construită pe locul unde arhanghelul Gavriil i s-a arătat Maicii Domnului. Actuala biserică a fost terminată în anul 1969, dar se mai văd vechile vestigii. ,,A fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret. Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci a aflat har de la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1: 26-31). Deşi este localitatea unde a trăit Iisus, monumentele importante comemorează Buna Vestire. Doar un liceu creştin, cu predare în limbile arabă şi franceză, poartă numele „Iisus adolescentul”. În rest, totul este dedicat Fecioarei Maria.
Pisanie în limba românã
Biserica „Îngerul Gabriel”, sau Biserica ,,Izvorului”, se aflã în partea de sus a localitãţii, la poalele coastei stâncoase. Aici se aflã singurul izvor de apã al satului, unde veneau femeile sã ia apã pentru gospodãrie. Tradiţia susţine cã îngerul Gabriel s-a arãtat Fecioarei Maria când a venit sã ia apã de la izvor. Peste acest izvor s-a construit o bisericã, cu altarul chiar deasupra izvorului. Toţi ortodocşii se închinã aici pentru a comemora evenimentul Bunei Vestiri. Doi pictori români din Suceava au zugrãvit aceastã bisericã pe cheltuiala statului român, iar un mozaic auriu, pisanie, te întâmpinã la intrarea în curte cu o inscripţie în limba românã: „Buna Vestire”. Se poate bea apă de la izvorul Maicii Domnului, iar trecerea mîinii umezite cu apa din acest izvor peste faţã, te revigorează pe deplin.
Casa Mariei dominatã de catolici
În apropiere se află şi Biserica catolicã „Buna Vestire”. Tradiţia catolicã socoteşte cã Buna Vestire a avut loc în casa Mariei, în timpul nopţii. Pe fereastrã a pãtruns o luminã care a trezit-o pe fecioarã şi i-a transmis vestea cea bunã. Peste grota Mariei s-a ridicat o bisericã încã din secolul al IV-lea, dar a fost distrusã de perşi şi reconstruitã abia în 1968. Pe frontispiciul ei stau scrise cuvintele Evangheliei în limba latinã: „Și Cuvântul s-a fãcut trup şi a locuit printre noi” (Ioan 1:14). Impresioneazã peste 100 de icoane şi statui donate de ţãrile lumii în ultimii 20 de ani şi care împodobesc pereţii curţii localşului. România a afişat icoana ce o întruchipeazã pe Maica Domnului şi pe pruncul Iisus. Este icoana ce dominã şi intrarea în Mãnãstirea Brîncoveanu de la Sâmbãta de Sus. Un portal mãreţ reprezintã în basorelief principalele scene din istoria mântuirii. Clãdirea bisericii catolice are douã niveluri. La primul nivel se aflã grota Mariei, care încearcã sã conserve ceea ce era cândva o casã de oameni simpli. În faţa acesteia este amenajatã o capelã pentru acte liturgice. La nivelul al doilea se aflã sala de cult propriu-zisã, dominatã de un tablou uriaş în dreptul altarului. Vitraliile roşii, portocalii şi violet imprimã o atmosferã caldã şi vie spaţiului cultic. Comunitatea arabã de religie catolicã din Nazaret are principala capelã în acest loc.
Familia sfîntã reprezentatã într-o altã bisericã
Biserica „Sfântul Iosif” se aflã în cadrul aceluiaşi complex catolic, la 100 de metri distanţã de Biserica „Buna Vestire”. Și ea este construitã peste o grotã, care se crede cã a fost casa şi atelierul de lucru al lui Iosif. Poze expuse pe pereţi încearcã se redea camerele grotelor din subsol, care nu pot fi însã vizitate. În secolul al V-lea a fost construitã o bisericã bizantinã, de la care ne-a rãmas un frumos bazin de botez. Într-o nişã a zidului se aflã un grup statuar cu Iosif, Maria şi copilul Isus, numit „Familia sfântã”. Între cele douã biserici sunt câteva documente arheologice din vechiul sit al Nazaretului, o stradã, urme de case şi alte obiecte. Un grup statuar din bronz, reprezentându-i pe îngerul Gabriel şi pe Fecioara Maria, completeazã tabloul. Artistul a reuşit sã redea destul de bine uimirea şi surprinderea Mariei, dar şi amabilitatea şi cãldura cu care Gabriel îi transmite mesajul. (Lucia BAKI)
