Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se află în conflict deschis cu conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Este vorba despre întârzierea transferului de către CNAIR a cinci proiecte majore de infrastructură către Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), la cererea expresă a MTI, precum şi pierderea unui arbitraj major cu constructorul italian Impresa Pizzarotti, ceea ce presupune plata unor despăgubiri de 340 milioane de lei.
Cele cinci proiecte vizate
✅𝐀𝐮𝐭𝐨𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 – 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐢𝐚
✅𝐍𝐨𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐝 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐃𝐮𝐧𝐚̆𝐫𝐞 𝐆𝐢𝐮𝐫𝐠𝐢𝐮-𝐑𝐮𝐬𝐞
✅𝐃𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐄𝐱𝐩𝐫𝐞𝐬 𝐀𝐫𝐚𝐝 – 𝐎𝐫𝐚𝐝𝐞𝐚
✅𝐀𝐮𝐭𝐨𝐬𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐅𝐚̆𝐠𝐚̆𝐫𝐚𝐬̦-𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯
✅𝐀𝐥𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚 𝐓𝐞𝐜𝐡𝐢𝐫𝐢𝐠𝐡𝐢𝐨𝐥
Unul dintre proiecte este Autostrada Făgăraș – Brașov (A13) care este blocat în etape de proiectare, ce trebuie corelat cu tronsoanele spre Ploiești și Bacău. Contractul pentru proiectarea completă este extrem de întârziat. Proiectarea a fost demarată în 2021, cu termen de finalizare în 2023, termen depășit semnificativ.
CNAIR a apelat la instanță
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a formulat o cerere de chemare în judecată la Curtea de Apel București prin care solicită suspendarea efectelor ordinului emis de ministrul interimar al Transporturilor Radu Miruță chiar în ziua în care Guvernul Bolojan a fost destituit prin moțiune de cenzură. Reprezentanții CNAIR susțin că nu au fost consultați în prealabil cu privire la proiectele incluse în ordin, precum și că termenele (15 zile) de predare sunt imposibil de respectat din punct de vedere material și juridic. Potrivit CNAIR, Ministerul a procedat la o selecție a proiectelor transferate fără a dispune de informațiile necesare unei evaluări obiective și fundamentate. „Ordinul atacat, deși produce efecte juridice directe asupra patrimoniului, contractelor și activității CNAIR, a fost emis fără consultarea entității vizate”, spun reprezentanții Companiei de Drumuri. De asemenea, cei de la CNAIR argumentează că, potrivit OUG 55/2016, proiectele pot fi transferate la noua companie CNIR doar cu condiția ca aceasta din urmă să dispună de personalul necesar implementării proiectelor, astfel încât să se asigure continuitatea proiectelor. Iar pentru verificarea acestei condiții, Ministerul ar fi trebuit să cunoască complexitatea proiectelor transferate, informații deținute doar de CNAIR. Mai mult, cei de la CNAIR avertizează că transferul celor cinci proiecte în acest moment va întârzia și mai mult derularea lor, inclusiv ar putea afecta finanțarea din fonduri europene (precum cea prin CEF, pentru podul Giurgiu – Ruse II), producând astfel prejudicii bugetului de stat. CNIR ar avea de gestionat 16 proiecte majore de infrastructură cu doar 75 de angajați. „Transferul simultan a încă cinci proiecte majore, adăugate la cele 11 existente, suprasolicită capacitatea CNIR, care nu dispune încă de structura organizatorică și de personalul necesar gestionării lor”, continuă CNAIR.
CNAIR, proiecte de 80 de miliarde de lei în cinci ani
Pe de altă parte, CNAIR a derulat în ultimii cini ani proceduri de achiziție publică și a semnat contracte de lucrări în valoare cumulată de aproximativ 80 de miliarde de lei, repecepționând numai în ultimii doi ani aproximativ 350 de kilometri de autostradă și drum expres, susțin reprezentanții acesteia, argumentând că ei dețin capacitatea să ducă la bun sfârșit și cele cinci proiectate vizate de transfer.
Scandalul Pizzarotti
Scandalul Pizzarotti a luat amploare, existând suspiciuni serioase privind modul în care a fost gestionat acordul semnat în 2021 pentru limitarea pierderilor financiare, după cum afirmă secretarul de stat Horaţiu Cosma. „Nu a fost semnat cum trebuie, nu a fost legalizat la notar, nu a fost prezentat în formatul legal. Deci, pe vicii de procedură, cineva s-a împiedicat şi a spus «nu îl iau în considerare». S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică, care nu a fost luată în considerare şi, în loc să plătim maxim 150 de milioane de lei, astăzi plătim 340 de milioane”, a declarat Horaţiu Cosma, pentru Economedia. În replică, Cristian Pistol, director general CNAIR, spune că „acordul a fost redactat cu asistenţa juridică a unei mari case de avocatură din România. Tribunalul Arbitral a ales să ignore acest acord, pe motive procedurale pe care CNAIR le contestă la Curtea de Apel Bucureşti. Aceste date i-au fost transmise domnului Horaţiu Cosma, în data de 18 mai 2026, chiar la solicitarea sa telefonică. De asemenea, CNAIR a transmis Ministerului Transporturilor o informare detaliată de 13 pagini cu situaţia completă a dosarului„. Litigiul dintre CNAIR şi Pizzarotti se referă la întârzierile generate de statul român pe lotul 1 al Autostrăzii Sebeş-Turda.
