Asupra volumului intitulat ,,Coloana infinită (Din gândirea română modernă)”, cuprinzând maxime, aforisme şi cugetări, mi-a atras atenţia unul din articolele publicate la vremea sa de către Nicolae Steinhardt, personalitate a culturii româneşti de la a cărui trecere din lumea pământească s-au împlinit în martie, 2019, 30 de ani. Intelectual evreu, cu studii şi publicistică în drept, litere şi filozofie, N.Steinhardt a trecut din 1960 la ortodoxism, iar ultimii ani de viaţă şi-i petrece în monahism, la mănăstirea Rohia din Maramureş. În ianuarie 1959 este condamnat la 13 ani muncă silnică, fiind implicat în procesul de ,,uneltire împotriva orânduirii sociale a statului” a grupului ,,mistico-legionar” Noica-Pillat. Este eliberat în august 1964, iar experienţa de încarcerat politic o expune în remarcabila scriere confesivă, autobiografică ,,Jurnalul fericirii”. Aforismele la care face referire studiul lui N. Steinhardt sunt selectate din opera multor scriitori români ai ultimelor două secole, începând de la Asachi, Anton Pann, Haşdeu, Eminescu, Slavici până la Rebreanu, N. Iorga, Sadoveanu ş.a. Apreciază valoarea educativă a antologiei, aria largă de cuprindere, trăinicia imboldurilor spre onestitate, curaj, dragoste de adevăr şi de frumos, iubirea de ţară şi de libertate. El însuşi spicuieşte câteva care i se par îmbietoare pentru inimă, suflet şi minte: ,,Omul are spirit, nu-i maşină” (Iulia Haşdeu) ,,Individul e liber dacă poate să se desfăşoare fără nicio margine şi să-şi dea fiinţa întocmai pe faţă” (I.Slavici), ,,Amintirea zilelor bune e de multe ori o mângâiere în ceasuri triste” (M. Sadoveanu), ,,Negreşit că apărarea e un drept” (T. Arghezi), ,,Ah, vai de acea ţară…cât de bogată fie,/ Ai cărei fii duc jugul cu cuget umilit…/Deasupra ei ruşinea-ntinde- un văl cumplit” (A. Odobescu), ,,Fără libertate nu e cu putinţă cultura” (S. Bărnuţiu), ,,Năzuinţa noastră către măreţie e singura măreţie la care ne este îngăduit să năzuim” (T. Maiorescu), ,,Numai de unul singur ai de ce te teme: de tine însuţi când te priveşti în faţă” (N. Iorga), ,,Primul semn al unei stări înapoiate din punctul de vedere al culturii este intoleranţa” (P.P. Carp), ,,Nu e fericire individuală, când ţara nu va fi fericită” (D. Bolintineanu). (Prof. Liviu IOANI)
