Problemele românilor sunt tot mai multe şi mai grave în ultima vreme. Pensii şi salarii prea mici, locuri de muncă ce dispar cu fiecare zi ce trece, spitale nepregătite pentru tratamentele pacienţilor, lipsa autostrăzilor, copii care învaţă carte în faţa calculatorului, acolo unde există, restricţii tot mai multe în privinţa tradiţiilor şi a credinţei, şi lista poate continua. Mai mult, în plină pandemie, când numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus este în creştere, românii sunt chemaţi din nou la urne, acum pentru a-şi alege parlamentarii. O procedură de altfel democratică, dar care, în condiţiile date, prezintă riscuri majore pentru cetăţeni. Chiar şi aşa, la 6 decembrie 2020 va avea loc scrutinul electoral pentru alegerile parlamentare. Partidele din opoziţie critică decizia celor de la putere şi susţin la unison că alegerile ar trebui amânate. ProRomânia, prin vocea preşedintelui său, Victor Ponta, spune că românii trebuie protejaţi, iar prezenţa lor la urne este o decizie eronată luată de actuala conducere politică. Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu deputatul făgărăşean, avocat Mihai Popa, despre toate aceste chestiuni, dar şi despre problemele Făgăraşului. Avocatul Mihai Popa este candidatul ProRomânia pentru Senat.
Reporter: ProRomânia este un proiect politic nou. De ce credeți că electoratul şi-ar dori un nou partid?
Deputatul Mihai Popa: Ne-am constituit ca un partid de centru stânga, un partid cu proiecte venite din zona de stânga şi aici ne referim la zona socială. S-a încercat un proiect nou, care să aducă în România o stângă modernă, o stângă care să performeze. Membrii noştri, de regulă, au provenit din cadrul stângii româneşti, mai ales din cadrul Partidului Social Democrat, dar este vorba despre cea mai activă aripă a PSD, aripa reformatoare, care nu şi-a mai găsit locul în PSD. În urma fuziunii cu ALDE, în data de 8 noiembrie se va organiza congresul de fuziune, se discută despre o zonă politică ce ne îndreaptă spre centru. Noua formă politică va acţiona în zona social-liberală. La alegerile parlamentare se va participa cu ProRomânia.
R.: Ce şanse are acest proiect nou, ProRomânia, în faţa românilor? Ce rezultate speraţi să obţineţi la alegerile parlamentare?
Deputatul M.P.: Pentru a vorbi de rezultate, ţinem cont şi de alegerile locale care, pentru ProRomânia, partid politic nou, au adus un rezultat bun. La Făgăraş, de exemplu, avem doi consilieri locali. Dacă vorbim de alegerile parlamentare, întâi luăm în discuţie pragul de 5%, apoi, în funcţie de algoritmul electoral, urmează redistribuirea voturilor. Mai luăm în calcul şi şansa candidatului, nu? La locale, sondajele şi algoritmul de calcul au plasat ProRomânia la 7,8-8,5%, iar ALDE a avut 3-4%. Ne aşteptăm acum la 10%, ceea ce înseamnă, la nivel naţional, un număr de aproximativ 40-50 de parlamentari, 10-12 la Senat, 20-30 pentru Camera Deputaţilor. La nivelul judeţului Braşov, algoritmul politic ar da şanse pentru ProRomânia la un deputat şi un senator.
Proiecte naţionale, regionale şi locale
R.: Ce proiecte are ProRomânia?
Deputatul M.P.: ProRomânia are proiecte atât pe plan naţional, cât şi regional şi local, pentru toate sectoarele de activitate. Exemplificând, aduc în discuţie infrastructura, autostrada, spitalele regionale, aeroportul de la Braşov, turismul pentru Ţara Făgăraşului. Nu este suficient să promovăm doar Cetatea Făgăraşului, ci întreaga zonă, cu obiectivele sale turistice, să promovăm agroturismul, care este, astăzi, la mare căutare, să dezvoltăm salba de staţiuni montane de la Dejani până la Sâmbăta. ProRomânia susţine toate aceste proiecte.
R.: Ce proiecte aveţi pe zona socială?
Deputatul M.P.: Am susţinut şi votat legea pensiilor, susţinem creşterile de pensii. Dar trebuie să fim realişti, din păcate o majorare de 40% la pensii ne-ar plasa tot pe ultimul loc în Europa. ProRomânia susţine creşterea punctului de pensie şi a salariului minim, conform graficului stabilit prin lege. Se ştie deja că legea a trecut prin Parlament, a fost votată, bugetul a fost aprobat şi el.
Comisia juridică din Camera Deputaţilor, lipsită de specialişti
R.: A devenit o obişnuinţă ca parlamentarii să se facă vizibili pe reţelele de socializare mai mult în campania electorală. Ce stă în spatele proiectelor promovate de aceşti parlamentari?
Deputatul M. P.: Activitatea unui parlamentar se derulează timp de 4 ani, atât cât este mandatul, în comisiile de specialitate, în plen, dar şi în teritoriu. Eu am activat în comisiile juridică, afaceri europene şi cea de regulament. Pot să spun că activitatea din comisia juridică este de maximă importanţă, dar şi cea mai laborioasă, de 3-4 ori pe săptămână se întruneşte comisia, şedinţele durând multe ore. Deputaţii cam evită această comisie, din judeţul Braşov nu a activat niciun deputat. Vă dau un exemplu, legea privind salariaţii din industria chimică, metalurgică, petrochimică s-a discutat de câţiva ani. Eu am fost cel care a pus în discuţie acel proiect de lege, la puţin timp după ce am preluat mandatul de deputat. Această lege a fost aprobată şi au fost introduse în lista localităţilor care vor beneficia de prevederile ei Făgăraşul şi Victoria. După 4 ani de activitate în această comisie, pot spune că există o lipsă de specialişti în rândul deputaţilor care activează în comisia juridică. Dar, la final, toţi îşi asumă merite, mai ales pe reţelele de socializare.
,,Poporul român şi-a păstrat credinţa“
R.: Ce ne puteţi spune despre relaţia cu Biserica?
Deputatul M.P.: ProRomânia, prin vocea preşedintelui său, Victor Ponta, apără acest drept fundamental, dreptul la credinţă. Libertatea de credinţă este un drept garantat de Constituţie. România şi poporul român au fost prin tradiţie creştini, creştini ortodocşi în marea lor majoritate, un popor cu credinţă în Dumnezeu. Toată istoria noastră a dovedit că biserica a fost alături de stat în lupta cu forţele cotropitoare care au încercat să ne ocupe ţara, în lupta pentru democratizarea ţării, şi, chiar dacă în perioada comunistă s-a discutat despre o apropiere a BOR de sistem, din punctul meu de vedere nu s-a întâmplat acest lucru fără o justificare extrem de pertinentă, deoarece era singura şansă ca tradiţia din România să supravieţuiască şi s-a văzut acest lucru, chiar dacă sistemul comunist a demolat biserici, a făcut prăpăd în ţară şi mai ales în zona Făgăraşului. Poporul şi-a păstrat credinţa şi acest lucru este cel mai important. Personal, consider că este absolut firesc să cred în Dumnezeu, cred că forţa divină ne apără pe noi pe toţi şi, din acest punct de vedere, ultimele atacuri la Biserică, inclusiv din zona politică, le consider neadecvate şi antiromâneşti. Probabil se doreşte altceva.
Făgăraşul pierde prin noul masterplan al infrastructurii
R.: Vorbeam de infrastructură. Vom avea autostrada Transilvania? Dar Braşov-Comarnic?
Deputatul M.P.: Suntem primii care vom promova cu tărie zona de infrastructură, realizarea de autostrăzi şi, în special, autostrada Transilvania. Actualul guvern deja a schimbat proiectul iniţial, ceea ce înseamnă o pierdere în special pentru zona Braşov-Făgăraş. Pe noul masterplan, aprobat în urmă cu două luni, s-a renunţat la zona de autostradă Braşov-Făgăraş-Sighişoara-Tg. Mureş şi se va merge pe varianta Braşov-Sibiu-Sebeş, ca autostradă. ProRomânia susţine varianta iniţială, proiectul realizat de Victor Ponta, respectiv autostrada Braşov-Sighişoara şi Braşov-Comarnic. Făgăraşul are de pierdut, pentru că putea fi legat de autostrada Transilvania şi de autostrada Sibiu, nodul fiind la noi, dar se renunţă la zona asta şi se merge pe ocolite.
,,Erau finanţate 6 spitale regionale pentru România, dar nu s-a făcut nimic“
R.: Dacă ne aducem aminte de proiectele susţinute şi aprobate de comisarul european regional Corina Creţu, ProRomânia, de ce nu avem spitale regionale?
Deputatul M.P.: Corina Creţu, fiind comisar european pentru dezvoltare regională, a implementat toate proiectele de dezvoltare propuse de România, nu doar că a făcut lobby, dar a venit cu aceste proiecte în faţa guvernului, atât pentru spitalele regionale, dar şi pe zona de infrastructură. Le-a implementat, erau finanţate cele 6 spitale regionale din România, din care unul era la Braşov. Nu s-au continuat aceste proiecte, s-au pierdut bani. De aceea, sloganul nostru este justificat: Fără PNL şi fără PSD! Tocmai pentru că n-au făcut nimic. O lipsă de competenţă.
,,ADI ,,Ţara Făgăraşului“ se datorează comisarului european Corina Creţu”
R.: Corina Creţu, comisarul european, a fost prezentă şi la Făgăraş pentru a sprijini şi îndruma UAT-urile din Ţara Făgăraşului pentru înfiinţarea unei asociaţii intercomunitare, cu singurul scop de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea zonei. Ce s-a întâmplat mai departe?
Deputatul M.P.: Deşi se laudă acum toţi cu această asociaţie, implicarea Corinei Creţu, comisarul european, a fost foarte importantă. Nu doar că a făcut lobby, ci a venit la Făgăraş tocmai pentru a ajuta zona. Pe reprezentanţii unor UAT-uri din judeţ i-a invitat la Bruxelles pentru a le prezenta proiectele de dezvoltare. Dar este foarte important ca edilii din Făgăraş să priceapă ceva din acest proiect. ADI Ţara Făgăraşului este înfiinţată, Parlamentul a aprobat legea de înfiinţare în urmă cu 2-3 luni. Am sprijinit acest proiect, toată lumea l-a sprijint, dar implicarea a fost a comisarului Corina Creţu de la ProRomânia.
Alegerile şi pandemia
R.: Nu putem încheia acest interviu fără să vorbim despre pandemie şi despre situaţia în care se află sistemul medical românesc. Încotro ne îndreptăm? Se impunea organizarea alegerilor în luna decembrie?
Deputatul M.P.: Situaţia actuală a fost scăpată de sub control. Nu este bine să sacrifici şi să aduci un risc major pentru populaţie, pentru ca în luna decembrie să organizezi alegeri. Când avem, aşa cum arată statisticile, peste 6000 de cazuri pe zi, întreaga Europă se închide, noi discutăm de alegeri? Sunt de acord cu preşedintele Iohannis care susţine că alegerile fac parte din procesul democratic, dar trebuie să vorbim de o prioritizare: sănătate, economie şi abia apoi alegeri. Nu trebuie să se organizeze alegeri, pentru că riscul e foarte mare pentru populaţie.
Spitalul din Făgăraş nu este pregătit pentru pandemie
R.: Cum se pune problema la Făgăraş? A fost un mare scandal în starea de urgenţă cu spitalul de la Făgăraş, iar în prezent avem un spital COVID.
Deputatul M.P.: Ideea spitalului non-COVID la Făgăraş n-a fost decât campanie electorală. Dar de atunci până astăzi nu s-a făcut nimic pentru populaţie, pentru pacienţi. Este de la sine înţeles că administraţia locală nu s-a pregătit pentru COVID, când trebuia să se pregătească. Acel blocaj sau autoblocaj a dus, în acest moment, la o situaţie de criză în Făgăraş. Nu suntem pregătiţi, de aceea oamenii sunt trataţi la Săcele, Rupea şi mai ştiu eu pe unde. Cineva din Făgăraş, de 57 de ani, cu COVID, a murit în elicopter în timp ce era transportat la Arad. Vina o poartă abordarea greşită a situaţiei. Cu sănătatea populaţiei nu ne putem juca.
Acuzaţiile Curţii de Conturi
R.: Controlul Curţii de Conturi a scos la iveală abateri grave de la legislaţie, s-a demonstrat că banii publici au fost cheltuiţi ineficient, chiar defectuos. Un exemplu ar fi achiziţia roboţilor de la spital la suprapreţ, achiziţie despre care am scris şi noi, dar şi presa centrală.
Deputatul M.P.: În cazul spitalului din Făgăraş trebuie să discutăm despre nişte controale foarte serioase pe zona cheltuirii fondurilor. Eu sunt absolut de acord că avem nevoie de o secţie nouă de pediatrie, că avem nevoie de dotare, dar lucrările nu sunt corespunzătoare, aşa cum susţin specialiştii. Se ştie că fondurile cheltuite pe acei roboţi, aşa cum a arătat şi presa centrală, au golit bugetul. Mai mult, raportul Curţii de Conturi a relevat, în pandemie, că banii s-au dus pe cazările unor persoane dintre cadrele medicale care n-au fost efectuate. Bineînţeles că există şi prezumţia de nevinovăţie, dar organele de control sunt singurele care pot elucida aceste probleme.
Şantiere haotice la Făgăraş
R.: Se lucrează în Făgăraş, dar şantierele ne aduc aminte de Recon&Doje. Ce vă spun făgărăşenii despre această stare de fapt?
Deputatul M.P.: Când se deschid şantierele de lucru trebuie ţinut cont de utilitatea lucrărilor, de perioada în care se desfăşoară şi de factorii care intervin. Asfaltările, Negoiu de exemplu, au fost finanţate prin PNDL, proiect depus, în 2014, de vechea administraţie, aprobat, iar banii au existat în bugetul local. Lucrările au început doar în campania electorală de la locale. Pot spune că este bine că se fac lucrările, mai ales că sunt finanțate şi se impuneau. Probema este alta. Acum 2,5 ani am reparat trotuarele, am venit şi acum le-am stricat. Vine iluminatul public, proiect prin care firele de pe stâlpi dispar, iar stricăm trotuarele, străzile pentru a pune firele subteran. Lipsă totală de profesionalism. Pe de altă parte, nu poţi să închizi jumătate din oraş, când poţi executa o lucrare pas cu pas, în anumiţi parametri. De exemplu, pe strada Negoiu, închizi 300 de m, execuţi lucrarea, apoi alţi 300 şi tot aşa. Trebuia să fie luat exemplul de la Braşov, unde n-a fost deranjată populaţia, s-a lucrat profesionist. La Făgăraş, administraţia a închis toată strada Negoiu pe 2,5 luni şi este posibil să rămână închisă până în primăvară. Nu doar că se creează un disconfort extrem de mare, dar apar probleme de toate felurile, mai ales acum în pandemie. Dacă o persoană trebuie să ajungă la spital, Salvarea va traversa jumătate din oraş ca să ajungă la pacient. Să nu mai vorbim de pompieri. Un dezastru total, o lipsă totală de profesionalism.
Ocolitoarea, doar subiect de campanie electorală
R.: Subiectul tuturor campaniilor electorale a fost Ocolitoarea. Iar mai nou proiectele europene. Ce părere aveţi?
Deputatul M.P.: Ocolitoarea, într-adevăr, este un subiect prea mult folosit, fără să se concretizeze. Am ajutat, susţin întotdeauna proiectul Ocolitoarea Făgăraşului, ca de altfel toate proiectele legate de infrastructură. M-aş referi la proiectele europene. Pentru un oraş turistic, aşa cum se vrea a fi Făgăraşul, în primul rând trebuie să bagi în circuitul turistic, în proiecte, centrul vechi al oraşului, nu cartierele mărginaşe. Pentru un primar inteligent, dezvoltarea unui oraş începe din centru. Centrul vechi nu este posibil să rămână în halul acesta. Încă 4 ani şi tot aşa, şi încă se discută de fonduri europene. Toţi primarii au priceput acest lucru, dar la Făgăraş nu se vede nicio schimbare. Ce s-a făcut până acum este Cetatea, care a atras turişti, dar au făcut foştii conducători, au realizat acest proiect care se derulează acum. Se ştie că şi implementarea acelui proiect de restaurare a Cetăţii a fost întârziat. (Interviu realizat de Lucia BAKI)
