La Judecătoria Făgăraş au rămas 7 magistraţi după pensionarea anticipată din luna ianuarie 2021. Boghiu Dumitru (preşedinte instanţă), Boeriu Georgeta, Dejenariu Adinela, Boeriu Mircea Aurel, Flucuş Marius Ioan, Zănoagă Tatiana ( judecător stagiar) şi Vîja Sorina Mădălina (judecător stagier) au preluat şi cauzele repartizate judecătorilor pensionari, respectiv Boştean Olariu Maria Laura, Timofte Mihaela Mariana şi Debu Livia. Precum în toate instanţele din România şi la Judecătoria Făgăraş activitatea instituţiei este afectată de aceste pensionări în masă în rândul magistraţilor. În acest moment, în jur de 450 de magistraţi din cei 7.000 activi în instanţele şi parchetele din ţară îndeplinesc condiţia de vechime de 25 de ani în profesie pentru a se pensiona, dacă vor. La Tribunalul Bucureşti, cea mai mare instanţă din ţară, care este oricum în deficit, 18 judecători şi 8 procurori au formulat cerere de pensionare între 31 decembrie 2020 şi 6 ianuarie 2021, după anunţul ministrului Justiţiei Stelian Ion din ultima zi a anului trecut privind creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor, potrivit unui răspuns al CSM la solicitarea G4media.ro. În aceeaşi perioadă a anului trecut, doar 5 judecători şi un procuror au formulat cerere de pensionare. Stelian Ion anunţase într-o conferinţă de presă din 31 decembrie 2020 că va propune creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor. ”Sunt îngrijorat de numărul mare de cereri de pensionare. Vom propune creşterea vârstei de pensionare, astfel ca un magistrat să nu mai poată ieşi la pensie la 48 de ani”, a spus Stelian Ion în decembrie 2020.
Pensie mai mare decât leafa
Un magistrat începe cel mai devreme să lucreze la 25 de ani. Salariul de start e 6.000 de lei şi ajunge după ani vechime la 25.000 de lei. După 25 de ani în magistratură, te poţi pensiona, iar pensia medie e 19.000 de lei. Am spus medie întrucât cea mai mare pensie depăşeşte 78.000 de lei. Noul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, şi i-a pus în cap pe magistraţi. Ca să nu-i supere, a dat-o la întors, a spus că va abroga legea care impunea pensionarea timpurie. Dar până atunci, avem pensionari în plină putere de muncă, la 49 de ani, cu o pensie gigantic. Daniel Morar este unul dintre beneficiarii-emblemă ai sistemului de privilegii financiare în care clasa politică a scufundat magistratura din ţara noastră, venitul lui de pensioner depăşind 11.000 euro. Cetăţeanul român, unul dintre cei mai săraci şi mai furaţi cetăţeni ai Uniunii Europene , îi plăteşte salariul celui mai bogat magistrat al Uniunii Europene. Apoi, îl pensionează anticipat, cu 10-15 ani înainte de a ieşi el însuşi la pensie, şi îl plăteşte cu şi mai mulţi bani decât îl plătea în perioada activă. Vorbim aici despre celebrele pensii speciale din magistratură. O pensie de aproape 30 de ori mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii. Pensia specială din magistratură se calculează ca 80% până la 100% din veniturile brute ale ultimei luni de activitate, ceea ce reprezintă mai mult decât veniturile nete din perioada activă. Valoarea medie a pensiei încasate de magistraţii români este, astăzi, după impozitare, 17.840 de lei, pe când valoarea medie a pensiei din sistemul public este de 1.580 de lei, de 11,3 ori mai mică decât media din magistratură. Spre deosebire de cetăţeanul obişnuit, care se poate pensiona abia la 63, respectiv, la 65 de ani, în funcţie de sex, magistratul se poate pensiona chiar şi înainte de a împlini vârsta de 50 de ani.
- În Portugalia, însă – alt stat în care magistraţii beneficiază de pensii speciale – ei se pot pensiona abia la 65 de ani. Iar ca să îşi primească pensia trebuie să fi acumulat 40 de ani în câmpul muncii, dintre care 25 în magistratură. Condiţia celor 40 de ani în câmpul muncii nu există în legislaţia românească.
- În Germania, vârsta retragerii din activitate pentru magistraţi este între 65 şi 67 de ani, potrivit unui răspuns primit de RISE de la Asociaţia Judecătorilor Germani.
- În Austria, un raport al guvernului spune că vârsta de pensionare a magistraţilor este de 63 şi 6 luni.
- În Franţa, în urmă cu zece ani, o situaţie informativă întocmită de Uniunea Sindicatelor din Magistratură vorbea despre o vârstă minimă de pensionare de 60 de ani, care ar fi urmat să crească la 62 de ani, iar perioada de cotizare necesară pentru a avea dreptul la o „pensie plină” era de 40 de ani.
- În Bulgaria, vârsta standard de pensionare a magistraţilor este de 61 de ani şi 3 luni pentru femei şi de 64 de ani şi 3 luni pentru bărbaţi, potrivit unui răspuns oferit RISE de către Institutul pentru Iniţiative Juridice de la Sofia.
Cel mai bogat pensionar tânăr
Daniel Morar a fost procuror-şef la DNA între 2005 şi 2012 şi este, începând cu 2013, unul dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale. În 2015, Morar avea 49 de ani şi îi mai rămăseseră încă şapte ani de activitate din mandatul de la CCR. Pentru că împlinise 25 de ani în magistratură, a putut să „iasă” la pensie! Pensia i-a fost calculată ca 80% din veniturile brute care îi erau trecute, în momentul acela, în statele de plată de la Curtea Constituţională. Cu alte cuvinte, peste noapte, Morar a devenit şi angajat al CCR, şi pensionar CCR! Anul trecut, plătit fiind în această dublă partidă, şi ca pensionar, şi ca angajat CCR, Morar a încasat 11.000 de euro pe lună de la statul român. An de an, se recalculează, indexându-se cu câte un procent, pentru fiecare nou an pe care Morar îl petrece în magistratură. „Aceasta este legea şi fiecare profită de ea, inclusiv eu. Nici dacă aş vrea, nu aş avea cum să cer să mi se calculeze o altă pensie decât pensia de magistrat. Nu noi, magistraţii, am făcut această lege, ci Parlamentul” este explicaţia lui Morar. (M.F.)
