-
Prof. Ovidiu Oana Pârâu, pasionat de clopote, va împlementa acest proiect inedit în Ţara Făgăraşului, la Şercaia
-
Legendele celor mai renumite şi vechi clopote vor fi spuse în viitorul muzeu
-
Făgărăşeanul este autorul singurei enciclopedii a clopotelor
,,Clopotul Emile, pronunțat „em-e-leh”, este un vechi termen Silla pentru „mami”. Conform legendei, primul clopot care a fost turnat nu a produs niciun sunet atunci când a fost lovit. Clopotul a fost retopit de multe ori, dar fără succes. Regele care dorise clopotul a murit după un timp și fiul său cel mic a preluat conducerea cu ajutorul reginei. Fiul a realizat ceea ce începuse tatăl său, dar totuși nu a avut niciun succes. Mai târziu, un călugăr a visat că dacă un copil va fi aruncat în metal, clopotul va suna. Călugărul a luat apoi o fetiţă a unei mame sărmane din sat și a aruncat-o în metalul topit. Când clopotul a fost complet a produs cel mai frumos sunet când a fost lovit. Cu toate acestea, unii cred că legenda doar speculează mitul sacrificiului uman fără a fi adevărată”.
Aceasta este legenda Clopotul regelui Seongdeok, cel mai mare clopot de bronz existent în Coreea. Numele complet coreean înseamnă „Clopot sacru (sau divin) al regelui Seongdeok cel Mare”. A fost cunoscut și sub numele de Clopotul Emile, după o legendă despre turnarea sa sau Clopotul Templului Bongdeoksa, unde a fost adăpostit pentru prima dată. Clopotul a fost comandat de regele Gyeongdeok pentru a onora pe tatăl său, regele Seongdeok. Cu toate acestea, regele Gyeongdeok nu a trăit niciodată pentru a vedea turnarea clopotului, deoarece a murit în 765 d.Hr. Clopotul a fost turnat în sfârșit în 771 d.Hr., în timpul domniei fiului lui Gyeongdeok, regele Hyegong. Depozitat în Muzeul Național din Gyeongju, clopotul a fost desemnat, la 12 decembrie 1962, cea de-a 29-a comoară națională din Coreea. Măsoară 3,75 metri înălțime, 2,27 metri în diametru la buza și 12 până la 25 centimetri grosime a peretelui. Muzeul Național Gyeongju l-a cântărit în 1997 și a constatat că greutatea sa este de 18,9 tone. Este legenda pe care profesorul Ovidiu Oana Pârâu o prezintă publicului larg şi care se va regăsi, alături de multe altele de pe întreg mapamondul, în Muzeul Clopotelor Lumii care se va înfiinţa la Şercaia. Este un proiect unicat în lume atât ca organizare, dar şi prin conţinut.
Clopotele cuprinse în ,,Sufletul, Negura şi Credinţa”
Despre istoria clopotelor şi despre un muzeu al acestora, Ovidiu Oană Pârâu a vorbit pentru prima dată făgărăşenilor în Cetatea Făgăraşului, la lansarea cărţii sale ,,Istoria clopotelor de la origini”. Era în ianuarie 2020. Autorul a purtat atunci audienţa într-un periplu istoric, marcând istoria clopotului de la începuturi şi până astăzi. A adunat în volumul său trei capitole pe care le-a intitulat şi nu întâmplător ,,Sufletul, Negura şi Credinţa”, toate dedicate clopotelor. Este o enciclopedie a clopotelor, un proiect al unei limbi universale în care ,,Sufletul” este o culegere de 1200 de poezii, ghicitori, zicători, strigături şi licenţe poetice despre clopote, clopoţei, tălăngi şi zurgălăi din literatura română şi universală. ,,Negura” descrie apariţia şi diversificarea utilizării clopotelor în toate cele şapte continente şi în toate timpurile. ,,Credinţa” este un album destinat clopotelor celebre din lume şi din România. Făgărăşeanul Ovidiu Oană Părău poate vorbi despre clopote fără oprire, acaparându-ţi atenţia prin modul în care le prezintă şi prin bogăţia şi diversitatea informaţiilor. Pentru profesorul colecţionar, clopotul şi sunetul acestuia reprezintă ,,o rugăciune sculptată rând pe rând în lemn, lut, piatră, jad, bronz, fier, sticlă, argint; un simbol şi mesager născut din cupola divină; este cel ce ne întoarce cu faţa spre Dumnezeu, oricine şi oriunde am fi, ca datori pentru darul suprem”. Ovidiu Oana Pârâu a făcut o pasiune pentru clopote, tocmai de aceea a ajuns să formeze o colecţie cu peste 600 de piese, numărul acestora îmbogăţindu-se periodic prin noi şi diverse elemente. Colecţia este apreciată în cercurile de specialitate ca fiind una dintre cele mai complexe din lume, privind diversitatea şi vechimea pieselor care o compun, iar volumului i-a dedicat 20 de ani de cercetare, reuşind astfel să elaboreze singura istorie mondială a clopotelor , care redă apariţia clopotului acum cca 20.000 de ani şi evoluţia lor în toate marile culturi ale lumii.
Istoria clopotului
Pentru a vedea amploarea proiectului inedit al prof. Ovidiu Oana Pârâu şi al Muzeului Clopotelor Lumii, mergem la începuturi. Clopotul îşi are începuturile la civilizaţiile antice, cu 10-12.000 de ani în urmă, când preocuparea oamenilor era în primul rând de a-şi crea unelte din lemn, bronz, cupru sau alte metale şi aliaje pentru diverse îndelecniciri, clopotul era un mijloc de comunicare. Ovidiu Oană vorbeşte de un clopot din bronz din China, făurit cu 4500 de ani î.Hr., de clopotele turnate în bronz din ţări europene, Egipt, Macedonia, Grecia, Roma, Thracia, dar şi în timpuri moderne din Galia, Cehia, Slovacia. Ajunge cu evoluţia lui şi în ţara noastră, descriind clopotul care a animat viaţa monahală din fiece mănăstire de azi şi cu veacuri în urmă. „Toate lucrurile ciudate încep ciudat“, spune Ovidiu Oana-Pârâu despre pasiunea lui pentru clopote pe care le numeşte bijuterii. A descoperit povestea fiecărui clopot în parte. Dar a mai aflat ceva, că toate, clopote, clopoţei sau zurgălăi, spun lucruri interesante care ar merita auzite şi de cei care nu cunosc acest domeniu. O atare pasiune este rar întâlnită la noi în ţară, unde există vreo 12 colecţionari, pe când în America, de exemplu, a fost înfiinţată o adevărată asociaţie cu peste 1.400 de membri.
Proiect de 1,8 milioane de euro
Aşa cum a promis la lansarea cărţii ,,Proiectul unei limbi universale- Istoria clopotelor de la origini”, în ianuarie 2020, în Turnul Thomory din Cetatea Făgăraşului, profesorul Ovidiu Oană Pârâu a demarat déjà proiectul Muzeului Clopotelor Lumii (MCL). În octombrie 2020 a fost lansat proiectul chiar în locaţia aleasă pentru viitorul muzeu. Şcoala veche din Şercaia va fi transformată în muzeu de către Asociaţia „Proiectul unei Limbi Universale” la care Ovidiu Oana Pârâu este preşedinte. Clădirea aparţine Bisericii Evanghelice şi nu este folosită. Va fi un muzeu inedit, bazat pe colecţia însumând peste 600 de clopote, clopoţei, zurgălăi şi talăngi a profesorului Ovidiu Oana-Pârâu şi nu numai. Iniţiatorii proiectului estimează că muzeul indoor şi cel în aer liber s-ar putea realiza în următorii trei ani, iar pentru amenajarea lui fiind nevoie de peste 1,8 milioane de euro, bani care ar putea fi accesaţi din fonduri europene. Dar drumul până la inaugurarea unui astfel de proiect de anvergură este lung şi costisitor.
Campania SPRIJINĂ.RO, o şansă pentru Muzeu
,,Vă invit pe toţi cei care încă mai cred că împreună putem reuşi să participe la noua campanie SPRIJINĂ.RO pentru MCL. Prin contribuţia persoanelor fizice şi juridice am stâns până acum suma de € 18.200 din care am plătit fazele I şi a II-a de proiectare din totalul celor 6. Mai avem nevoie de încă atâţia bani pentru a finaliza partea preliminară solicitării fondurilor EU necesare pentru reabilitarea clădirii, dotarea acesteia şi amenajarea viitorului MUZEU AL CLOPOTELOR LUMII în Ţara Făgăraşului. Am relansat această campanie cu ocazia zilei mele de naştere şi vreau să cred că prin contribuţia fiecăruia putem pune bazele materializării acestui proiect unic în lume. Puteţi dona orice sumă începând cu 10 lei apăsând pe imaginea SPRIJINĂ.RO” este apelul făgărăşeanului Ovidiu Oana Pârâu. Au aflat despre acest proiect oamenii de afaceri din Făgăraş, care au şansa să întoarcă zonei ceea ce au primit de-a lungul anilor. Au aflat aleşii locali care îşi pot da mâna pentru realizarea acestui obiectiv.
Parteneri în proiectul muzeului
Pentru viitorul muzeu, prof. Ovidiu Oana pune la dispoziţie colecţia cu 600 piese: clopote, clopoţei, talăngi, zurgălăi, timbre, monede, medalii, cărţi şi studii tematice, seturile documentare, foto, video proprii pentru amenajarea Muzeului Clopotelor şi pentru susţinerea profilului ştiinţific şi notorietăţii Colecţiei, pentru pregătirea ghizilor şi organizarea prezentării turistice. Ca iniţiator al proiectului, se implică şi prin expertiza profesională şi ca autor al lucrării enciclopedice ,,Proiectul unei limbi universale- unica istorie a clopotelor lumii de la origini” (1.000 pagini) pentru materializarea şi administrarea proiectului. Biserica Evanghelică Făgăraş pune la dispoziţie clădirea şcolii vechi, (suprafaţa construită cca 1.500mp, utilă cca. 1.200mp) şi teren aferent de cca 4.000mp, locaţia Meşteşug de 25.000 mp unde se va organiza muzeul în aer liber. Consiliul Local Şercaia pune la dispoziţie un teren de cca 72.000 mp necesar organizării muzeului în aer liber. ,,Conform studiilor realizate pot spune că în primul an ne bazăm pe min. 50-80.000 turişti din ţară şi străinătate. Proiectul are în vedere realizarea schimbării de paradigmă, trecerea de la modul tradițional de expunere muzeală la cea interactivă şi valorificarea optimă a spațiului expozițional în aer liber – Zona Mereşug” explică profesorul Ovidiu Oana.
Colecţiile muzeului
Aşa cum arată proiectul Muzeului Clopotelor Lumii, acesta va avea colecţii permanente, dar şi temporare. În prima categorie se încadrează:
- Permanente
- colecţia oo-p (clopote antice, clopote de cult, clopote zoomorfe, clopote lut, piatră, sticlă, cristal, clopoţei cu mâner, clopote pentru animale şi talăngi, clopoţei sferici, zurgălăi şi tiger bells, bijuterii, timbre, monede, cărţi tematice);
- obiecte de artă tematice (de interior şi în aer liber);
- costume shamani şi ale cetelor cu clopote pentru obiceiuri de primăvară şi de iarnă;
- costume populare din Ţăra Făgăraşului;
- Temporare:
- artefacte tematice din patrimoniul naţional şi colecţii particulare;
- numismatică, filatelie etc (icoane, sau baticuri/ ii/ cingători şi/sau unelte fuse/furci de tors).
- sectorul POD (al clopotelor atârnate, al portului popular din Ţăra Făgăraşului şi cel al proiecţiilor cinematografice sau pentru evenimente ştiinţifice;
- spaţii tehnice (depozitare bunuri, camera valorică, materiale de curaţenie, schimb şi intervenţie, IT, încălzire şi generator de rezervă) şi comerciale (recepţie, magazin, sector alimentaţie publică), parcare interioară şi elemente de delimitare;
Piesele din viitorul muzeu
- clopote antice;
- clopote de cult (şi costume şamani Africa şi Asia);
- clopote pentru animale şi în viaţa satului (plus piese din colecţia tematică Cornel Costeliuc – Vatra Dornei)
- clopotele în folclor şi obiceiuri de iarnă;
- clopotele speciale şi bijuterii, monede, timbre, cărţi;
- clopotele în artă (creaţii ale artiştilor plastici şi expoziţile Ion Olaru – Bucureşti şi Ştefan Călărăşanu)
- clopote antice diverse din muzeele publice din România şi din lume;
- clopoţeii sferici + colecţia Fekke de Jager – Olanda
- clopote de exterior (de grădină, de catedrală/biserică, carillon, de alarmare, de vânt etc)
- sală documentare – studiu;
- sectorul POD (al clopotelor atârnate, al portului popular din Ţăra Făgăraşului şi cel al proiecţiilor cinematografice sau pentru evenimente ştiinţifice;
- spaţii tehnice (depozitare bunuri, camera valorică, materiale de curaţenie, schimb şi intervenţie, IT, încălzire şi generator de rezervă) şi comerciale (recepţie, magazin, sector alimentaţie publică), parcare interioară şi elemente de delimitare;
- materiale de identificare a locaţiei în Şercaia şi presemnalizare rutieră pe EU68 (DN1) în direcţiile BV/Sb;
Muzeul în aer liber
Pe suprafaţă de teren pusă la dispoziţie de către asociaţi se va organiza muzeul în aer liber. Perimetrul va fi împrejmuit, gazonat, plantaţi copaci, alei şi mobilier stradal. Vedeta acestei părţi din muzeu va fi Clopotul SPERANŢA- VOCEA MAICII DOMNULUI realizat din iniţiativa copiilor şi tinerilor din România şi finanţat prin colectare de fonduri de la copiii şi tinerii lumii. Acest clopot va fi amplasat în zona central a muzeului în aer liber. Tot aici vor fi adăugate anual câte 2-3 exponate tematice realizate de fiecare dintre participanţii la Tabăra Internaţională de sculptură „Clopotul, limbaj universal” – realizată în coordonare cu UAP Romania şi Festivalul carverilor cu drujba, Vaideeni, Vâlcea. În parc va fi amplasat şi un carillon APEL Ind. Austria pentru concerte în aer liber.
Gazdă pentru manifestări culturale
Muzeul va găzdui, aşa cum arată proiectul, o serie de evenimente culturale.
- Festivalul obiceiurilor de iarnă organizat în prima decadă a lui Decembrie la Şercaia cu invitarea cetelor:
- Dracii/Viflaimul – Botiza, Maramureş;
- Dracii – Sărăsău, Maramureş;
- Moşii – Săcel, Maramureş;
- Noaptea Viflaimelor – Vişeul de sus, Maramureş
- Brondoşii cu droange – Cavnic – Maramureş;
- Jocul Mosilor, sau bondrosi din Chiuzbaia, Maramureş;
- Brondoşi – Baia Sprie, Maramureş;
- Mascaţii – Roşia, Bihor;
- Turci – Sohodol, Alba şi Bran
- Burduhoşii – Cârţa, Sibiu
- Turcile la Meziad, Bihor
- Mascaţi – Malanca, Bucovina;
- Mascaţi – Ion Creangă, Neamţ;
- Uncheşi – Păuneşti, Vrancea;
- Obiceiul cucilor – Brăneşti, Ilfov
- Turci din Cărpăceşti, Galaţi;
- Jieni la Fundeanu, Galaţi
- Turca Brodoc, Vaslui
- Ceata – Merești, Harghita;
- Căiuţii – Botoşana, Suceava;
- Căuieşti, Galaţi
- Festivalul obiceiurilor de primăvară organizat în prima decadă a lunii Martie la Şercaia cu invitarea cetelor: Căluşari – Oltenia, Muntenia; Lolele – Agnita, Sibiu, Lolele – Cincu, Lolele – Sighişoara, Plugarul – Părău. (Lucia BAKI)
