-
Deşi turiştii ajung în Munţii Făgăraşului cu ,,ia-mă nene“, peste 500 de locuri de cazare sunt disponibile în cabanele montane
Dacă în anii trecuţi se vorbea în masivul Făgăraş în toate limbile pământului, pandemia a golit cabanele montane de turiştii străini. Cabanierii speră ca în perioada următoare să se relanseze turismul montan, iar iubitorii de munte să revină pe trasee şi să poposească la cabane. Totuşi Creasta Făgăraşilor, indiferent de situaţia generală, a rămas în topul preferinţelor turiştilor străini şi autohtoni. Mai ales în timpul verii, potecile spre Vârful Moldoveanu sunt arhipline, turiştii stând la coadă la urcare. Lucian Paler, proprietarul Cabanei Valea Sâmbetei, spune că în această vară turiştii vor reveni în Munţii Făgăraşului, iar turismul montan se va relansa după 2 ani de pandemie. O problemă însă a administratorilor este personalul care deserveşte cabanele montane. Corina Iosif, proprietar la cabana Podragul, caută în fiecare an angajaţi. La cabana Postăvaru se oferă doritorilor contractele de muncă pe perioadă nedeterminată, iar cazarea şi masa sunt incluse.
Pandemia a alungat turiştii
Cea mai căutată a rămas Cabana Valea Sâmbetei de la cota 1400 m. Cele 60 de locuri de cazare sunt de obicei insuficiente pe tot parcursul sezonului estival, turiştii folosind şi corturile pentru a înnopta. Din păcate, în această perioadă cabana este goală şi n-au fost făcute rezervări. ,,În perioada de vară 90% din locurile de cazare erau rezervate turiştilor străini’’ explica înaintea pandemiei Nicolae Zdrăilă, cabanier la cabana Valea Sâmbetei.
Creasta Făgăraşilor, atracţia turiştilor
Traseul de creastă al Munţilor Făgăraş de la peste 2000 metri altitudine a atras întotdeauna turiştii iubitori de drumeţii. Pe tot parcursul anului cărările masivului Făgăraş sunt călcate de turiştii străini şi autohtoni, dar mai ales în luna august numărul lor este cel mai mare. ,,Munţii Făgăraşului sunt abrupţi, sălbatici cu multă faună şi vegetaţie, exact ceea ce vor să vadă turiştii. Din acest motiv numărul turiştilor a crescut de la an la an, deşi nu există legături de transport până la baza masivului şi sunt nevoiţi să parcurgă pe jos zeci de kilometri cu raniţa în spate pe caniculă. Aceştia pierd ore în şir până ajung pe cărările Munţilor Făgăraşului. Această situaţie este de mulţi ani şi nimeni nu a făcut nimic. La noi în zonă turismul trebuie să se dezvolte pentru a atrage cât mai muţi turişti străini. Comunitatea locală trebuie să le ofere ceva turiştilor ca aceştia să revină în Munţii Făgăraşului” este de părere Tomas Bross, salvator montan. În zona Făgăraşului, turismul montan se face cu ,,ia-mă nene“ în lipsa unui transport public.
Trasee spre Creasta Făgăraşilor
Valea Sâmbetei este unul dintre traseele turistice care duce spre creasta Făgăraşilor, cel mai căutat obiectiv din masivul Făgăraş de turiştii străini. Pe creastă se poate ajunge însă din mai multe puncte pornind de la baza masivului. Traseul de creastă se întinde pe 100 km şi este marcat cu bandă roşie. Începe din apropiere de localitatea Turnul Roşu până în Plaiul Foii, trecând prin trei din cele opt vârfuri de peste 2500 de metri ale crestei: Negoiu (2535 m), Viştea Mare (2527 m) şi Moldoveanu (2544 m). Dacă te abaţi de la traseul principal, poţi urca pe alte vârfuri la fel de spectaculoase: Vânâtarea lui Buteanu (2507 m), Dara (2501 m) şi Hârtopul Darei (2506 m). Se poate ajunge şi pe varfurile Lespezi (2522 m) şi Cornul Călţunului (2505 m), dar traseul nu este marcat. Cea mai potrivită perioadă pentru a traversa Creasta Făgăraşului este sfârşitul verii şi începutul toamnei, în lunile august şi septembrie, când nu mai există zăpadă pe creste.
Obiective spectaculoase pe creasta Făgăraşilor
- Lacul Avrig, este primul lac glaciar de pe traseu pornind din localitatea Turnu Roşu. La aproximativ 2 ore de Lacul Avrig, mai sus, se află Refugiul Scara.
- Varful Scara (2306 m)
- Varful Negoiu (2535 m), este al doilea vârf ca înălţime din Carpaţii romanesti şi are forma unei piramide stăncoase impunătoare de pe care se poate vedea creasta în toată spendoarea ei.
- Strunga Doamnei este abrupt şi stâncoasă, marcată cu bandă galbenă şi cu lanţuri de susţinere entru turişti. Este recomandat de salvamontişti la coborârea de pe creastă.
- Portiţa Căltunului (2259 m) şi Lacul Căltun ( aprox. 2130 m).
- Lacul şi Cabana Bâlea (aprox. 2045 m). Din Bâlea până la Lacul Capra aflat pe traseul de creasta, se urcă aproximativ o oră. De aici se poate urca pe Vârful Vânătarea lui Buteanu (2507 m).
- Fereastra Zmeilor (aprox. 2175 m).
- Vârfurile Arpaşul Mare (2468 m) şi Mircii (2470 m) oferă o frumoasă panoramă a Ţării Făgăraşului şi a lacului Podul Giurgiului. Cele doua varfuri au o inaltime considerabila si sunt unite de o creasta scurta.
- Şaua Podragului (2301 m) şi Lacul Podragu. La 200m se află cabana Podragu. pentru retragere, in caz de vreme nefavorabila.
- Lacul glaciar Podul Giurgiului ( aprox. 2140 m).
- Vârful Viştea Mare (2527 m) şi Vârful Moldoveanu (2544 m) sunt unite de o creastă stâncoasa şi aeriană. Traseul este marcat cu punct roşu şi trebuie realizat dus-intors. Varful Moldoveanu este cel mai înalt vârf . Aici există o cutie metalică în care sunt adapostite caietele în care fiecare drumeţ şi-a notat data venirii, numele şi câteva gânduri.
- Portiţa Viştei (2317 m). De aici porneşte traseul Valea Rea de unde se vede Lacul Iezerul Triunghiular.
Peste 500 de locuri de cazare în Munţii Făgăraşului
Pe traseul de creastă din Munţii Făgăraşului sunt cinci cabane montane care au peste 500 de locuri de cazare:
- Cabana Negoiu: 170 de locuri
- Cabana Podragu: 60 de locuri
- Cabana Valea Sâmbetei: 60 de locuri
- Cabana Bârcaciu: 30 de locuri
- Cabana Bâlea: 200 de locuri
Cabana Podragul, veche de 74 de ani
Cabana Podragu din Munţii Făgăraşului de la cota 2136 m este închisă din octombrie până în iunie pentru că aprovizionarea se face cu măgarii, iar în perioada de iarnă aceştia nu mai pot urca. Aceasta a fost construită în perioada 1948 – 1949 de către Banca Naţională a României şi a fost dată în folosinţă în anul 1950. Pe timp de vară traseul până la această cabană nu prezintă greutăţi, dar iarna se recomandă accesul doar turiştilor experimentaţi sau alpiniştilor. Cabana Podragu dispune de 60 de locuri de cazare. În aval de aceasta este Cabana Turnuri care dispune de 10 locuri de cazare, în trei camere. A fost construită în anul 1964 de către Întreprinderea de Exploatare a Bazelor Climatice ,,Păltiniş’’ din Sibiu. Este aşezată pe malul estic al Văii Podragu, pe mica terasă glaciară de sub turnurile Podragului, la limita de sus a pădurii de molid, la altitudinea 1520 metri. Este o cosntrucţie din lemn şi din piatră, iar acoperişul este din tablă. Accesul la cabana Turnuri se face din Cătunul Sumernă.
