Împlinirea a 100 de ani de industrie chimică la Făgăraș a fost marcată printr-un eveniment organizat vineri, 22 iulie a.c., începând cu ora 17.00, în sala mică a Casei de cultură. Sindicatul Liber Nitramonia Rompiro și Cercul filatelic Făgăraș s-au ocupat de organizarea acestei acțiuni, invitați fiind foști directori, ingineri și angajați ai Combinatului Chimic din perioada de glorie dar și actuali. Lucian Cupu, liderul de sindicat, a făcut o prezentare a istoriei fabricii. A vorbit despre înființarea ei, la 1922, dar și despre principalele momente ale dezvoltării și extinderii acesteia, amintind perioadele dinainte de război, dar și cele care i-au urmat când pe platformă au ajuns și specialiștii din străinătate care au adus tehnologii speciale pentru producție. Și Remus Popovici, președintele Cercului filatelic, a vorbit despre activitatea combinatului, prezentând un album filatelic cu activitățile desfășurate de angajați de-a lungul timpului. S-au depănat amintiri, s-au spus povești frumoase și s-a scos în evidență importanța economică, culturală și socială a Combinatului pentru Țara Făgărașului.
Combinatul nu a rămas doar o amintire
Chiar dacă rolul pe care Combinatul l-a avut pentru oamenii din Țara Făgărașului nu mai are aceeași putere, persistă amintirile frumoase dar și o perspectivă timidă. ,,Se preconizează realizarea unei fabrici de pulberi dublă bază, triplă bază și sferice a unei fabrici de nitroceluloză. Ca investiție, se află pe rol fuziunea dintre Pirochim Victoria și Fabrica de Pulberi din Făgăraș ca societate absorbantă, deși lipsesc motivațiile din perioada de glorie: salariile sunt mici, grupa de muncă lipsește, nu există tichete de vacanță și de masă. Societatea și-a plătit datoria la Primăria Făgăraș și intenționăm să o plătim și pe cea către bugetul de stat conform O.U.G nr 6/2019. Au crescut puțin și comenzile în ultimul an și ne ajută puțin și conjunctura internațională actuală” a spus Monica Vlad, directoarea Fabricii de Pulberi din Făgăraș, prezentă la eveniment. ,,Mi-e greu să cred că această platformă va redeveni ce a fost odată” a spus liderul de sindicat Lucian Cupu.
Combinatul Chimic a influențat istoria Țării Făgărașului
,,Este un eveniment deosebit pentru Făgăraș și îmi pare bine că am reușit să realizez două clipuri ocazionale și o mapă filatelică ce conține pe scurt o istorie a Combinatului Chimic Făgăraș și un portret al savantului chimist Costin D. Nenițescu. Ziua lui de naștere este pe 15 iulie și coincide cu ,,Ziua chimistului din România”. Combinatul Chimic a exercitat o importanță deosebită pentru dezvoltarea zonei din punct de vedere economic, social, cultural și edilitar” a spus inginerul Remus Popovici, președintele Cercului filatelic Făgăraș. ,,Am dorit să creăm un asemenea eveniment. Piatra de temelie a unui Combinat Chimic la Făgăraș s-a pus în anul 1920. Specialiștii din Făgăraș au ctitorit și alte combinate chimice și mulți specialiști din țară s-au școlit la Făgăraș” a spus Lucian Cupu, liderul Sindicatului Nitramonia Rompiro. Combinatul Chimic din Făgăraș nu a constituit doar un loc de muncă, ci și o mare familie în care s-au legat, de-a lungul vremii, adevărate prietenii. ,,Prin anii 50 trenul m-a lăsat la Făgăraș, unde mi-am căutat destinul. Aici am găsit căldură sufletească, provin dintr-o familie care a avut probleme cu regimul comunist. Nimeni nu mi-a spus că sunt chiabur sau dușman de clasă, așa cum mi s-a spus în zona din care proveneam” a spus unul dintre inginerii care au lucrat la Combinatul Chimic din Făgăraș. A fost evocată personalitatea fostului director Teodor Șuteu, care a condus fabrica timp de 25 de ani. ,,Domnul Teoor Șuteu a fost mai apropiat de oameni. Avea informații cu privire la modul în care ne desfășuram activitatea” au spus foștii angajați ai Combinatului Chimic. A ținut să fie prezent la evocarea centenarului industriei chimice la Făgăraș Ludovic Orban, fost angajat al fabricii. A relatat o serie de momente pe care le-a petrecut de-a lungul anilor pe platformă.
O istorie care nu se uită
Industria chimică a influențat într-un mod profund dezvoltarea urbei și a întregii zone a Țării Făgărașului. Toate casele frumoase din satele Țării Făgărașului poartă amprenta acestei perioade, în paralel cu dezvoltarea instituțiilor făgărășene s-au dezvoltat și ramurile sportive precum fotbalul, handbalul judo-ul și karate-ul, discipline care au sporit faima Făgărașului pe plan național și internațional.Tot atunci judoka făgărășean Mircea Frățică a luat bronzul la Olimpiada din anul 1984 care s-a desfășurat la Los Angeles. Primele ateliere de profil au început să se dezvolte începând cu anul 1922 cu tehnologie germană și sprijinul direct al unor specialiști din țară. Conform unei corespondențe germane din anul 1923, prima denumire a Combinatului Chimic din Făgăraș a fost ,,Prima Societate de Explozivi din România”. În decursul timpului, fabricarea unor asemenea produse s-a diversificat, au apărut ateliere noi, asta și datorită dezvoltării economice din perioada interbelică, principalele beneficiare fiind industria mineritului și a armamentului. Cel de-al doilea Război Mondial a contribuit din plin la producerea acestor explozivi. După naționalizarea din anul 1948 producția a fost destinată sectoarelor de care avea nevoie economia: industrie, agricultură și șantiere. În anul 1950 Exploziv Făgăraș primește denumirea de Combinatul Chimic nr.1 Făgăraș, iar apoi Combinatul Chimic Făgăraș. Începând cu anii 1950-1960 a început fabricarea acidului azotic, a amoniacului, îngrășămintelor, fenolului, a produselor aromatice și s-a diversificat fabricarea pulberilor, a explozivilor, dinamitelor și trotilului, unele dintre ele folosind produse românești sau străine, dezvoltându-se tehnologii performante românești și străine. S-au dezvoltat cercetarea și compartimentul de proiectare specializat în domeniile chimic, mecanic, economic. După anul 1970 au apărut instalații cu tehnologii noi provenite din alte țări cu economii performante dar și românești. Apare astfel noua instalație de fabricare a acidului azotic, a amoniacului Kellog, a bachelitei granulate, anilinei, a tablei placate, a superfosfatului și a îngrășămintelor complexe pentru agricultură, un centru de calcul performant dotat cu calculatoare de ultimă generație și secțiile ALN. Se înființează secția serală de subingineri subordonată Institutului Politehnic din București. Inginerii, subinginerii și maiștrii făgărășeni și-au adus contribuția în dezvoltarea economiei naționale. Produsele Combinatului Chimic erau exportate în numeroase țări din Europa, Africa și Asia.
Marea greșeală a sistemului
După 1980, politica regimului comunist, cu un pregnant naționalism în toate domeniile, se dovedește fatidică pentru industria din întreaga țară. ,,Am plecat de la Nitramonia când a început procesul de privatizare. Din ce a mai rămas, mai are o șansă doar Fabrica de Pulberi, dar pentru asta este necesară o investiție masivă din partea guvernului, nu doar în tehnologie ci și în asigurare, utilități și mediu. Produsele mai sunt competitive, pentru că nu au apărut alte tehnologii. Și ai noștri au creat o automatizare cu care se scoate omul din toate locurile înguste. În anii aceia s-au făcut niște greșeli fundamentale care au influențat în mod negativ întreaga industrie românească. În momentul în care regimul a rupt legătura cu Occidentul, s-a rupt și legătura cu tot ceea ce însemna progres tehnologic. Am vrut să facem cu de la noi putere totul, într-un moment în care procesul de globalizare era deja început. Privind în urmă, cea mai mare carență pe care a avut-o economia socialistă a fost risipa de bunuri materiale, umane și financiare. Toți fotbaliștii erau încadrați pe Secția 5. Ei luau spor din Secția Specială, prestând teoretic aceeași activitate. Toate acestea duc la acea mare risipă de care aminteam, caracteristică țărilor comuniste” a explicat Micu Nicolae, fost director al Fabricii de Pulberi în perioada 2007-2019. (Ștefan BOTORAN)
