Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Filiala din Iași a Academiei Române sunt pe punctul de a deveni proprietari ai Bibliotecii Române din Freiburg, un simbol al activității culturale realizate în exil de victimele regimului comunist român. În momentul de față se lucrează la semnarea unui contract astfel încât biblioteca și întregul fond de carte să fie gestionat de UAIC și de Filiala Iași a Academiei Române, fiind implicată și o structură din Guvernul României și, mai exact, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, titează ziaruldeiași.ro.
Istoricul bibliotecii
Biblioteca Română din Freiburg este aproape necunoscută în spațiul cultural românesc, dar este recunoscută ca fiind „una dintre instituțiile cele mai vechi ale exilului românesc postbelic”. Aceasta este o sursă de primă mână pentru istoria diasporei aflate în exil, existând tomuri întregi de manuscrise, mărturii, articole de presă, cărți sau documente de arhivă care arată activitatea românilor care au fugit din țară în urma represiunilor statului comunist. „Aceasta reflectă, pe lângă activitatea culturală pe care a desfășurat-o între anii 1949-1989, dar şi după căderea regimului comunist și până în prezent. Bazele bibliotecii ca instituție au fost puse la 1 mai 1949, iar din 21 iulie 1950 este recunoscută ca fiind persoană juridică de autoritățile germane din Freiburg“. „Biblioteca din Freiburg este o comoară”, consideră Neagu Djuvara, „un model unic – nu mai avem în altă ţară o bibliotecă românească”, afirma istoricul într-un interviu, el însuşi împrumutând cărţi pentru teza sa de doctorat.
- „Nu numai că am fost acolo, dar m-am şi folosit de ea destul de mult cînd am scris, de pildă, Le pays roumain. Biblioteca îmi era foarte preţioasă. Biblioteca Română din Freiburg era, în fond, singura bibliotecă românească din Occident făcută de români, cu cărţi româneşti despre România. Acum cred că are în jur de 70.000 de volume. Totuşi, este ceva preţios. Virgil Mihăilescu mi-a fost foarte serviabil cînd eu am plecat în Africa. În cei 23 de ani cît am fost în Africa, cînd îmi isprăveam teza mea de doctorat, care nu avea legătură cu România, era o teză de filozofie a istoriei, el mi-a furnizat cărţi, a îndrăznit să-mi trimită cărţi, să-mi împumute cărţi şi eu le trimiteam îndărăt, aşa că sînt foarte recunoscător”, relata îndrăgitul istoric.
Astăzi sunt circa 200 000 de volume şi cam un milion de exemplare din diferite periodice, numărul acestora, editate de exilul românesc în ultimii 75 de ani, depăşind 2500 de titluri.
Fondul de carte va fi împărțit
Demersul a pornit din partea fondatorilor bibliotecii și a urmașilor acestora. Aceștia întâmpină o serie de probleme financiare și nu mai pot susține existența bibliotecii, dar au refuzat să vândă clădirea și fondul de carte. Astfel că au făcut o solicitare către Universitatea din Freiburg și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) să împartă fondul de carte și responsabilitatea de a ține în viață biblioteca. Universitarii din Freiburg au refuzat, iar solicitarea a revenit integral către Iași.
- „Biblioteca din Freiburg a fost creată în principal de către diaspora română și cu contribuția și activitatea a unor profesori de la universitatea noastră. Fondatorii sunt recunoscători Universității din Iași și propunerea a fost să ne doneze nouă jumătate și universității din Freiburg cealaltă jumătate. Noi am vorbit în Biroul Executiv și, am transmis că, în principiu, acceptăm cu bucurie”, a declarat prof. Tudorel Toader, rectorul UAIC.
Însă cei de la UAIC au înaintat o altă variantă: jumătatea care ar fi revenit Universității din Freiburg să fie preluată de către Academia Română, Filiala Iași, astfel că proprietatea și fondul de carte vor fi gestionate integral de la Iași.
- „Înțelegem că este un patrimoniu cultural și științific foarte bogat, sunt manuscrise nevalorificate de la mari personalități și un fond de carte foarte mare. Am vorbit cu directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și i-am solicitat să participe la acest demers, iar acesta a fost de acord. În ceea ce privește sediul, înțeleg că la etajul superior sunt camere de cazare, săli de conferințe, care ar necesita și o serie de investiții pentru reabilitare”, a mai declarat Tudorel Toader.
Inițial, UAIC, Academia Română și Primăria Municipiului Iași au trimis un memoriu la Ministerul de Externe al României, la prim-ministru și la președintele României, pentru ca statul român să preia acest obiectiv și să-l transforme într-un punct de referință al prezenței românești la Freiburg. Însă prof.dr. Tudorel Toader spune că nu au fost primite reacții încurajatoare din acest punct de vedere, iar astfel s-a ajuns la concluzia să fie preluată biblioteca pe persoană juridică de către universitate.
- „Am primit în urmă cu două zile (n.red. – duminică, 16 octombrie) un draft al contractului de donație de la fondatori. Plănuim ca într-un termen scurt să ne deplasăm până acolo și să vedem cum transformăm draftul într-un contract semnat valid juridic ca să preluăm integral sediul respectiv”, a completat Tudorel Toader.
Momentan se va dezvolta un nucleu de cercetare în jurul manuscriselor și fondului de carte disponibil la sediul bibliotecii.
