În preajma Crăciunului în satul făgărășan  reînvie datinile vechi, iar colindele îl transformă  într-o scenă deschisă. Este modul în care omul își arată iubirea față de Mântuitor și față de semenii lui. Prin  colinde, sătenii își cântă firul vieții călăuzit de dragostea  față de Domnul Dumnezeu. Așa era în vremea bunicilor, străbunicilor sau cu vremuri în urmă. Pe atunci se respectau cu sfințenie toate obiceiurile, portul popular și jocul din vatra satului. Astăzi însă cântul s-a mai alterat, iar datinile vechi au îmbrăcat forme moderne. Există însă oameni ai locului care  încearcă să păstreze autenticitatea datinilor vechi, oprind parcă  trecerea ireversibilă a timpului peste tot ce au trăit  străbunii noștri. Traian Cânduleț din Cârțișoara Țării Făgărașului a fost un neobosit căutător al vechilor datini și istorii locale. A lăsat generațiilor viitoare volume de monografii, cărți documentare, interviuri, dar și o serie de manuscrise despre oameni ai locului, obiceiuri și tradiții. Și a mai lăsat ceva. A transmis urmașilor lui  dragostea  pentru satul natal, pentru bogăția sa  spirituală și culturală. Fiul său, Gheorghe Cânduleț, școlit în aulele facultăților clujene, acum pensionar, îi continuă munca. Volumul ,,Colinde din Cârțișoara- Țara Făgărașului“ este mărturia a ceea ce a fost colinda și obiceiul colindatului în satele Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara, satele surori despățite de râul care le-a dat numele.

 Eveniment cultural, la Victoria

Joi, 15 decembrie a.c., la Casa de Cultură Victoria s-au putut asculta colindele ce se cântau cândva în Cârțișoara, la fereastra gospodarilor, în casă sau la biserică. Acele colinde autentice, cu versuri și formă nealterate. A fost o premieră în Țara Făgărașului, iar pentru realizarea ei, prof. Gheorghe Cânduleț, un mare iubitor al folclorului local și autentic, a studiat manuscrisele tatălui său, a bătut drumul la Cluj Napoca  pentru a găsi oamenii potriviți, acei profesioniști care puteau transpune colindele înregistrate cu vechile tehnici de redare (magnetofon) în cele moderne de azi (CD). Volumul ,,Colinde din Cârțișoara- Țara Făgărașului“   cuprinde 38 de colinde vechi, 10 culese din Streza Cârțișoara și alte 28 din Oprea Cârțișoara, cu  transcrierea lor muzicală, dar și un suport audio, CD.  S-au implicat în acest proiect de suflet Alina Stan, lector dr. la Academia Națională de Muzică ,,Gheorghe Dima“ din Cluj Napoca, care a realizat transcrierea muzicală a colindelor, și renumitul artist de muzică populară, prof. univ. dr.  Ioan Bocșa. Munca profesorului Gheorghe Cânduleț n-a rămas nerăsplătită, iar volumul a ajuns la a doua ediție care a fost prezentată în cadrul evenimentului de la Casa de Cultură din Victoria. Prima ediție a fost tipărită în 2021, Editura Mega/  Armanis,  și lansată în fața unei numeroase audiențe.

,,Nepoților mei, când vor fi mari“

Așa își deschide autorul acest volum. Un motto care îți deschide dorința de a parcurge cu atenție fiecare pagină ca mai apoi să studiezi conținutul. ,,Cartea de față este rezultatul unor strădanii de documentare asupra obiceiurilor și tradițiilor din satele Streza Cârțișoara și  Oprea  Cârțișoara, astăzi comuna Cârțișoara. Datinile, obiceiurile și tradițiile, anumite ritualuri desfășurate cu ocazia diverselor evenimente de peste an, au dat o anumită identitate culturală satului.  Satul a fost invadat de zgomotul a tot felul de ,,mașini“, de oameni cu idei străine omului de la sat. Lumea țărănească nu s-a putut apăra cu un ,,toiag“ de lumea modernă. Ne bucurăm de prezent, dar să omagiem trecutul nostru. S-au pierdut din vedere multe din valorile culturale ale satului. O parte din universul trecutului, al tradițiilor îl avem în paginile acestei cărți: universul colindelor. Vechimea lor este seculară“ explică autorul volumului în ,,Argument“.

Istoria volumului

Prin 1970-1971, Traian Cânduleț, tatăl autorului, a început o temeinică muncă de documentare în satul natal pentru a păstra forma arhaică a colindelor. A cules versurile colindelor de la cei mai vârstnici săteni și le-a păstrat într-un manuscris. Gheorghe Cânduleț, fiul său,  îi menționează în acest volum pe sătenii care au furnizat versurile colindelor. Din Oprea Cârțișoara: Ghețea Filimon (născut în 1907), Grecu Gheorghe (1914), Grovu Gheorghe (1914), iar din Streza Cârțișoara: Cânduleț Augustin. Traian Cânduleț nu s-a oprit doar la a scrie versurile colindelor ci le-a și înregistrat, în 1973, pe bandă de magnetofon. O muncă greoaie și dificilă la acea vreme. Din fiecare sat a format câte o ceată de colindători, care a  redat întocmai versurile și melodia fiecărei colinde, în forma sa arhaică. Au fost colindători bărbați din cele două sate cu vârste de la 17 ani la 62 de ani. Astăzi, noi ca public ne bucurăm  să ascultăm formele autentice ale colindelor din Streza Cârțișoara și Oprea Cârțișoara. Traian Cânduleț a lăsat în manuscrisul său, așa cum prezintă autorul, și desfășurarea obiceiului de colindat.

  • ,,În Ajunul Crăciunului, ceata mergea la colindat începând de la orele 13. Mai întâi colindă pe preot și apoi celelalte căpetenii din comună, funcționari, pădurari, etc, apoi, în vremea serii, începea colindatul de rând pe la casele cetățenilor“.

Autorul descrie apoi modul în care se derula colindatul pe la casele sătenilor.

  • ,,La intrarea în curtea gazdelor, ceata de colindători se împarte în două grupe: una la o fereastră, alta la cealaltă fereastră. O grupă cântă prima strofă, apoi a doua grupă, strofa a doua ș.a.m.d. Colindele sunt cantate în dialog, antifonic.  Acest stil de interpretare, viguros, bărbătesc, dă colindelor originalitate, frumusețe, autenticitate.  La sfârșitul colindatului se rostește ,,mulțumita colindătorilor“ descrie autorul, prof. Gheorghe Cânduleț.

O remarcă interesantă a autorului se referă la faptul că ,,Colindele sunt cântece ceremoniale, cantate în grup de  către ceata de colindători. Colindătorii nu sunt acompaniați de instrumente muzicale. Moda colindatului solistic al colindelor contravine flagrant imaginii ceremonialului“ explică autorul.

Așa cum menționează prof. Gheorghe Cânduleț, ,,colindele cârțăroșenilor au stârnit interesul multor specialiști și culegători de folclor: Andrei Bârseanu (Cincizeci de colinde), Constantin Brăiloiu (1937), Ilie Moise (Butea junilor), Ioan Funariu (Colinde din Țara Făgărașului și Junii lui Crăciunu)“. Autorul își încheie argumentarea volumului prezentat în aceeași manieră în care l-a început, cu un îndemn pentru generațiile viitoare ale Cârțișoarei și ale Țării Făgărașului.

  •  ,,Cartea aceasta ieșită din iubirea pentru tradițiile satului natal, pornește spre toate casele ,,cârțăroșenilor, celor rămași acasă și pribegilor, să le aducă o rază de lumină și căldură în suflet, cât și îndemnul de a păstra și de a duce mai departe datinile în care s-au născut. Păstrați-le bine, este tot ce va rămâne din apele, câmpurile, munții și pădurile noastre cârțâroșene!“

Ecouri…

La  prezentarea volumului a participat un numerous public, dar și autorități locale.

  • ,,Am participat cu mare bucurie, la un eveniment legat de oameni dragi mie și de tradițiile făgărășene.  Domnul profesor Gheorghe Cânduleț, originar din satul Cârțișoara, pe care am avut și eu onoarea de a-l avea dascăl, a prezentat la Casa de Cultură din Victoria volumul “Colinde din Cârțișoara – Țara Făgărașului“. Cartea este o culegere de 38 de colinde tradiționale din Cârțișoara și este însoțită de un CD ce cuprinde colindele interpretate de cetele de feciori din comunitățile istorice Oprea și Streza. Domnul profesor a fost mereu un păstrător al tradițiilor și mi-a făcut o mare plăcere să îl revăd, să spun câteva cuvinte și să îi mulțumesc pentru munca și pasiunea sa“ a spus prof. Camelia Bertea, primarul orașului Victoria.
  • ,,Prezentarea volumului ne-a impresionat. Colindele în forma lor arhaică sunt deosebite și ar trebui să preluăm și noi, generațiile de astăzi, vechile forme și să le promovăm. Acest volum ar trebui să existe în fiecare bibliotecă din orase, sate, școli, dar și în casele oamenilor. Domnul profesor Gheorghe Cânduleț este un neobosit promotor al valorilor culturale și în special al folclorului“ a spus Corina Hoajă, directorul Casei de Cultură Victoria.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here