Monștrii de lângă noi. S-au înmulțit cazurile de abuzuri asupra minorilor. Comuna Jibert, campioană la violuri

S-au înmulțit   cazurile de abuzuri   asupra minorilor, așa cum arată o  statistică  întocmită de  ANPDCA. Și fundația ,,Salvați Copiii România“ arată că,  în anul 2021,  aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor. Totuși, multe dintre cazurile de minori abuzați nu ajung în instanță, arată aceleași studii.

Jibert, comuna cu cele mai multe violuri

În zona Făgărașului, cele  mai multe abuzuri asupra minorilor s-au înregistrat după 2018. Comuna Jibert s-a dovedit a fi campioană la violuri.   Numai într-un an, din noiembrie 2018 şi până în octombrie 2019,   3 minore au căzut pradă unor bărbaţi care le-au siluit, iar a patra a scăpat ca prin minune din mânile violatorului. Oamenii legii au aflat despre faptele bărbaţilor foarte târziu, caz în care aceştia au repetat infracţiunile nestingheriţi.  La data de 3 noiembrie 2018, Liviu Paraschiv de 38 de ani din Dacia a încercat să o violeze pe fetiţa concubinei lui de 12 ani.  După alte 8 luni, bărbatul a vrut să o folosească pe sora victimei, o fetiţă  de 10 ani, pentru a-şi satisface plăcerile trupeşti.  Această familie formată din 10 persoane locuia într-o încăpere sărăcăcioasă de la fostele grajdiuri din Dacia.   Paraschiv Liviu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare  pentru tentativă de viol asupra minorelor   Cristina Maria I. şi   Mihaela I. și obligat să presteze   60 de zile o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe raza Primăriei Jibert.

Minoră din Văleni violată

O minoră din Văleni, comuna Jibert, a fost violată de un bărbat  de 42 de ani din Făgăraş, în iulie 2019. Dacă fapta nu era descoperită și sora victimei, tot minoră, ar fi avut aceeași soartă, explica la acea vreme   Cristina Andreea Cardaşol, prim- procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rupea.  Familia din Văleni are 4 copii minori, 3 fetiţe şi un băieţel cea mai mare are 14 ani, următoarea 13 ani,  cea mică 7 ani, iar băieţelul, 11 ani. Părinţii copiilor trăiesc în sărăcie. Fetiţa cea mare, de 14 ani, a fost victima lui Florin Câzu, care sub pretextul că o cheamă să-i măture curtea, a tăbărât pe ea şi a violat-o. Deși Poliția Jibert a concluzionat ,,act sexual consimţit de ambele părţi“, Parchetul Rupea a schimbat încararea în ,,viol cu o minoră“, iar instanța l-a  condamnat la 5 ani de închisoare. Copiii au fost preluați de DGASPC Brașov, după ce părinții au fost decăzuți din drepturi.

• ,,Eu țin legătura cu copiii mei. Fetița cea mare este acum gravidă“ a spus mama copiilor din Văleni.

Pornografie infantilã la Centrul de plasament  Dacia

Educator și Bartha Levente Mozes, fost educator la Centrul de plasament din Dacia, comuna Jibert, a fost condamnat la închisoare pentru corupţie sexualã şi pornografie infantilã. Bartha a fost gãsit vinovat de comiterea  a şase infracţiuni de corupţie sexualã şi pornografie infantilã şi a fost condamnat, definitiv, la 9 ani de închisoare, abia în aprilie 2018, de cãtre Curtea de Apel Braşov.  Procurorii DIICOT au fost cei care l-au trimis, în 2015, pe Bartha Levente Mozes în judecatã pentru cinci infracţiuni de viol şi una de agresiune sexualã, dar judecãtorii au schimbat încadrarea juridicã a faptelor. Oamenii legii au demonstrat cã bãrbatul, în calitatea sa de educator la Centrul de plasament Dacia, a abuzat sexual mai mulţi minori cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, care se aflau în îngrijirea sa.

 Violator, tată și bunic, la Victoria

Un caz șocant s-a petrecut în orașul Victoria. Un tată  şi-a abuzat fiica minoră timp de mai mulți ani, dar nimeni n-a crezut-o pe copilă, nici chiar organele de cercetare penală sesizate de ziarul Monitorul de Făgăraş,  nici mama acesteia.   Fetiţa a adus pe lume şi  doi copii în urma incestului.   După vreo 4 ani în care Monitorul de Făgăraş a tot scris despre caz, agresorul a fost arestat şi trimis în instanţă, judecătorii  pedepsindu-l  cu 25 de ani de închisoare. Ajuns după gratii, după niciun an, a fost ucis în spatele gratiilor.   La căpătîiul lui se afla fiica agresată şi cei doi copii ai ei şi ai tatălui care era şi bunic. Fiica îşi iertase agresorul.

•   În  2018, un bărbat din Lisa a violat o minoră, acesta fiind descoperit și cercetat de oamenii legii.
• O elevă de 16 ani din Făgăraş a trecut prin momente de spaimă  în ziua de  20 martie 2019, când  ce se întorcea de la şcoală spre casă.  Adolescenta a fost oprită de un bărbat necunoscut care s-a repezit la ea şi uzând de forţă a sărutat-o. Agresorul a fost identificat ulterior în tren spre Ploiești,  ca fiind un bărbat de 69 ani din Călărași. Acesta  a fost arestat.
• Un caz revoltător s-a perecut în iulie 2022, într-un tren care mergea spre Brașov. Un băiețel de 6 ani a fost agresat sexual de un bărbat de 42 ani în toaleta acestui tren.

România, campioană la cazuri de abuz asupra minorilor

În România, dintre cele 12.761 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare comise asupra copilului, în 1.143 de cazuri a fost vorba de abuz sexual, iar în 34 de cazuri de exploatare sexuală a copiilor, potrivit datelor furnizate de ANPDCA, pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022. Dacă în ceea ce privește cazurile de abuz fizic și emoțional, repartiția pe sexe este comparabilă, în cazurile de abuz sexual vorbim preponderent de fete: astfel, dintre cele 1.143 de cazuri, 1.001 au fost abuz sexual asupra fetelor, iar în cazurile de exploatare sexuală, în 30 de cazuri dintre cele 34 , victimele au fost fete.
Studiul național lansat de ,,Salvați Copiii România“,  în anul 2021,  arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor, situație care confirmă nivelul acut de sub-raportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor. Prin comparație cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creștere semnificativă a procentului părinților care recunosc incidența abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuși, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești. Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra etapelor prin care abuzatorul preia controlul asupra victimei, de la manipularea emoțională până la abuzul sexual agravant și controlul exercitat asupra victimei.

 Cum acționează agresorii

Psihologul Salvați Copiii România Mihaela Dinu explică mecanismele prin care copiii, cu predilecție fetele, sunt vulnerabilizați și devin victime.

•  Manipulatorul emoțional subminează încrederea în propria judecată a victimei. Acesta cunoaște bine psihologia copilului și adolescentului. Se apropie de copii, de fete în general, le câștigă încrederea și este atât de convingător, încât determină victimele să se îndoiască de propria judecată.
• Agresorul caută cu grijă victimele, creionându-și un profil pe care îl urmărește. De cele mai multe ori, sunt fete din medii sociale precare, cu grad crescut de vulnerabilitate, lipsite de educație și fără suport din partea familiei.
• Abuzatorul se prezintă ca o persoană înțelegătoare și empatică față de victimă, îi promite că o va proteja și o va ajuta dacă aceasta rămâne apropiată, fidelă. Se folosește de mesaje directe sau de mesaje subliminale pentru a manipula emoțional și sexual victima. Poate inventa o serie de pericole venite din partea comunității, oferind apoi soluții pentru a întări imaginea proprie ca fiind cea a salvatorului.
• Atunci când lucrurile nu funcționează astfel, abuzatorul induce frica, teroarea, recurge la amenințări și violență fizică, pentru a putea manipula și abuza victima. Teama este un puternic factor de influență a comportamentului și astfel abuzatorul ajunge să-și atingă obiectivele.
• În multe dintre cazurile de abuz emoțional și sexual regăsim sindromul Stockholm, acesta fiind considerat un sistem de apărare a creierului în situații traumatizante. Cineva care suferă de sindromul Stockholm ar putea avea sentimente confuze față de agresor, inclusiv: dragoste, simpatie, empatie, dorința de a-l proteja, recunoștință atunci când agresorul o tratează uman sau nu îi face rău fizic și să dezvolte emoții negative față de oricine ar încerca să o ajute să scape din mediul abuziv sau are idei și comportamente diferite de cele ale abuzatorului. Se crează în mintea victimei o disonanță cognitivă, victima ajunge să facă ceva ce nu vrea să facă. Panica, frica, teroarea (disonanţa cognitivă) sunt atât de mari încât mecanismele de a le combate nu mai pot face faţă. Când disonanţa cognitivă este activată începe să fie resimțită presiunea psihologică.
• Impactul traumei se extinde în domeniile de funcţionare lărgite ale copilului/adolescentului. Modul de relaţionare cu ceilalţi poate lua, de asemenea, forme rigide. Victimele pot avea pattern-uri limitate de interacţiune, replicând modele şi scheme primare de nesiguranţă şi susceptibilitate dezvoltate în urma unei relaţii abuzive. (Lucia BAKI)