Pe la 1779 sătenii din Mândra s-au hotărât să zidească o biserică în care să asculte cuvântul Domnului prin vocea preotului din sat. Nu se cunoaşte numele acelui preot, dar se bănuieşte că acesta i-ar fi determinat pe oameni să participe fiecare la construirea locaşului de cult. Pe colina cea mai înaltă a satului a fost ridicată biserica. Era locul de unde se înfăţişa cea mai frumoasă şi completă panoramă a Ţării Oltului. De aici se văd Munţii Făgăraşului în toată splendoarea şi măreţia lor, se văd dealurile, se vede cursul şerpuitor al Oltului, dar şi satele făgărăşene. Mândrenii au cărat cu căruţele trase de boi piatra necesară edificării bisericii. Zile în şir au bătut drumul până la cariera de piatră de la Perşani, întorcându-se cu căruţele încărcate. De atunci, biserica din Mândra tronează parcă locul, supraveghindu-l şi apărându-l totodată. Nu întâmplător biserica a primit şi hramul ,,Sfânta Treime”. După alţi 50 de ani, săteni l-au adus pe zugravul Sava de la Făgăraş să le picteze în tehnica frescei locaşul de cult, iar în acelaşi an, 1821, Mitropolitul Vasile Moga a sfiinţit biserica. La intrarea în biserică a fost montată o placă din marmură cu pisania locaşului unde se specifică şi faptul că edificiul se află pe lista monumentelor istorice. De-a lungul anilor însă Bisericii i-au fost făcute unele reparaţi: la 1895, 1950, 1965, 1973, fără însă a se interveni asupra picturii murale. După anii 1990 însă, nimeni nu s-a mai ocupat de biserică, iar apa s-a înfiltrat în fundaţie şi în pereţi, deteriorând-o. Se ajunsese ca Mitropolia Sibiului să interzică sătenilor să mai intre în biserică, existând riscul prăbuşirii. Abia în anul 2001, ing. Şerban Ioan Taflan, un om al locului ajuns primar, şi-a îndreptat atenţia spre biserica de pe deal. Aşa cum susţine el, ,,biserica din Mândra a fost o prioritate şi trebuia salvată”. Lucrările de restaurare au început în anul 2003, după o perioadă în care au fost consultaţi specialişti în monumente istorice şi s-a obţinut un proiect de restaurare. Iar după nici 5 ani, a fost resfinţită, evenimentul fiind transformat într-o sărbătoare a satului.
Biserica din Mândra, prioritatea primarului
,,M-a mâhnit faptul că biserica din satul meu natal era foarte deteriorată. Aflasem că sătenii intenţionau să ridice o bisericuţă din lemn pentru a putea participa la slujbe, după ce Eparhia Sibiului interzisese săvârşirea slujbelor religioase în vechea biserică de pe deal pentru că exista riscul de a se prăbuşi. Aveau şi lemnul pregătit pentru construcţie. Nu puteam concepe ca un monument istoric de sute de ani, aşa cum este biserica din Mândra, să fie abandonat. Am considerat o prioritate restaurarea acestui monument al satului Mândra. Am discutat cu specialişti în domeniu pentru a obţine acele informaţii tehnice care puteau salva biserica. Soluţia era construcţia unui dren în jurul zidurilor bisericii pentru a elimina apa ce se înfiltrase în fundaţie şi în ziduri. A fost primul pas pe care l-am făcut. Am deschis lucrările la acest dren“ a explicat primarul Şerban Ioan Taflan.
Şantier coordonat de artistul Ştefan Câlţea
Edilul a relatat cum a fost construită această biserică în urmă cu aproape 250 de ani. ,,Biserica a fost construită de săteni cu mari dificultăţi. Oamenii au adus cu căruţele cu boi piatra de la cariera de la Perşani. Aşa s-au ridicat zidurile, pe acele vremuri nu era ciment. O muncă dificilă, dar trainică. Iar astăzi să uităm de eforturile lor? L-am consultat pe pictorul Ştefan Câlţea, fost decan al Facultăţii de Arte din Bucureşti, original din satul Şona. Şantierul de la biserică s-a făcut sub îndrumarea directă a profesorului Ştefan Câlţea. Sătenii au donat lemn cu care s-a consolidat interiorul, respectiv cele două cupole, pentru a se putea ţine slujbele. La îndemnul proiectantului am căutat fonduri pentru schimbarea acoperişului care avea întreaga lemnărie putrezită. S-a pus problema materialului cu care să acoperim biserica. Un mp de ţiglă cântărea 35 kg, o presiune foarte mare pe ziduri. Dacă foloseam tablă, erau 6kg/mp, era de aproape 6 ori mai uşoară. Atunci am ales tabla, deşi a fost contestată soluţia, biserica fiind monument istoric. Dar era soluţia cea mai bună la acel moment. Aveam nevoie de bani. Era în 2003. Am primit de la Guvern 700 milioane de lei vechi pentru biserică. Cu aceşti bani am schimbat acoperişul la biserica din Mândra, dar şi de la biserica din Ileni. În acelaşi an s-a montat o centrală termică folosind bani de la bugetul local“ a explicat primarul Taflan.
Consolidarea zidurilor, restaurarea picturii şi a iconostasului
În 2004 au fost demarcate lucrările de consolidare. S-a făcut subzidirea fundaţiei, s-au turnat piloni verticali, s-a turnat centura în partea de sus şi în aceasta s-au montat tiranţi de fier. Această lucrare s-a realizat cu bani obţinuţi din sponsorizări în cea mai mare parte, dar şi de la bugetul local. Pictura realizată la 1821 de renumitul zugrav Sava de la Făgăraş trebuia restaurată. Astfel că în 2005, s-a trecut la restaurarea picturii murale, fiind ales profesorul restaurator, preot Marin Coteţiu din Bucureşti. ,,Aveam de restaurat 500 mp de pictură, iar un mp costa 550 lei. Întreaga pictură se ridica la 275.000 de lei. Au contribuit la această lucrare şi sătenii fiecare după posibilităţi. Au durat lucrările de restaurare la pictură doi ani, până în 2007. Cu acelaşi restaurator, prof preot Coteţiu, s-a restaurat iconostasul. 35.000 de euro a fost suma suportată de la bugetul local pentru iconostas“ a mai spus edilul de la Mândra. În anul 2008, biserica a fost resfinţită. ,,Pot spune că am început lucrările pe vremea Mitropolitului Antonie Plămădeală şi resfinţirea s-a oficiat cu IPS Larenţiu Streza. Îmi amintesc că tot satul a fost atunci în sărbătoare, sătenii bucurându-se de biserica lor de pe deal, care a fost salvată“ a mai spus primarul Şerban Taflan.
Preoţii care au slujit în biserica din Mândra
- David Sucaciu şi Taflan Tamas: 1813-1836;
- David Sucaciu, Taflan Ioan: 1837-1842;
- Moga Aron, Taflan Ioan: 1842-1852;
- Cocan Iacob: 1852- 1876;
- Cocan Ioan: 1877-1924;
- Cocan Leonte: 1903-1924;
- Cocan Ilarie: 1924-1949;
- Dadu Ioan: 1949-1987;
- Mitu Ioan: 1987- 2017;
- Spiridon Constantin: 2017-prezent;
