În România, se taie 38 de milioane de metri cubi de lemn pe an, dintre care 18 milioane sunt tăiate legal, cu documente. Atunci când este vândut lemnul, actele sunt necesare pentru comercializarea buștenilor la poarta fabricilor care prelucrează arborii, arată Europa Liberă.
Furtul de lemne din pădurile României începe atunci când e defrișat un ocol silvic. Anual, din fondul forestier al Românei se taie ilegal 20 de milioane de metri cubi, adică cel puțin 5 milioane de arbori, arată Inventarul Forestier Național.
Furtul de lemne continuă după ce cele 5 milioane de bușteni (raportul este un buștean la fiecare arbore) sunt transportați cu autocamione pe sub ochii autorităților care prind doar unul din 100 de transporturi ilegale.
Dar unde ajunge lemnul tăiat ilegal din ocoalele silvice care se întind pe 6,5 milioane de hectare, cam 30% din suprafața României? Două sunt destinațiile lemnul tăiat ilegal, așa cum ne explică activistul de mediu Tiberiu Boșutar:
- fabricile de prelucrare a lemnului;
- sobele oamenilor care își încălzesc casele cu lemne.
În România, sunt 3,5 milioane de locuințe care se încălzesc cu lemne, conform datelor Ministerului Dezvoltării. Fiecare gospodărie are nevoie, anual, de minimum 6 metri cubi de lemne.
Mirela Dobrescu, o pensionară din localitatea C.A. Rosetti (județul Buzău), se chinuie an de an să facă rost de lemne pentru foc.
Recunoaște că i le lasă cineva în fața porții. Apoi, se chinuie timp o lună să le ducă în casă, cu un cărucior. „Nu am nici pe cine să rog să mă ajute, tinerii au plecat din sate”, ne spune dna Dobrescu.
Sebeș, destinația lemnului pentru industrie
Din cele 35-38 de milioane de metri cubi tăiați anual legal sau ilegal din păduri, 15 milioane ajung în industrie, spune Tiberiu Boșutar. Cifrele lui sunt confirmate și de documente ale Ministerului Mediului.
Unul din patru pomi tăiați în România pentru industrie ajunge într-un oraș din județul Alba, care are puțin sub 27.000 de locuitori: Sebeș.
În Sebeș sunt cele mai mari două fabrici din România din industria lemnului. Proprietarii acestor două unități de prelucrare a masei lemnoase sunt companiile Kronospan, din Austria, și Ziegler, din Germania. Cea din urmă a preluat, din 7 august, fabrica deținută până atunci de TS Timber, fosta Holzindustrie Schweighofer (până în 2019).
Actuala fabrică Ziegler are o capacitate anuală de prelucrare de 1,5 milioane de metri cubi, conform datelor publicate de foștii proprietari, TS Timber Group. Unitatea Ziegler prelucrează în special rășinoase. Vecinii de la Kronospan prelucrează și foioase, în special fag.
Pe platforma industrială din Sebeș, buștenii sunt transformați în cherestea sau plăci din material lemnos cum sunt PAL-ul (placi aglomerate lipite) sau MDF-ul (placa din fibre lemnoase cu densitate medie).
Mircea Matei este coordonatorul unei asociații de protecția mediului din Sebeș. El ne explică faptul că orașul a fost o „capitală” a prelucrării lemnului și înainte de Revoluția din 1989.
„Așa a fost la noi. Noi am avut un combinat de prelucrare a lemnului de pe vremea lui Ceaușescu. Era un combinat realizat cu tehnologie suedeză. După căderea lui Ceaușescu, în 1989, zona a continuat să atragă investitori în domeniu”, ne explică Mircea Matei.
Tiberiu Boșutar crede că Sebeșul este „capitala industriei prelucrării lemnului” și pentru că orașul este poziționat bine, atunci când vine vorba de transportul auto al lemnului tăiat în zonele forestiere din Transilvania sau în Moldova.
Actele însoțesc doar „arborii industriali”
Kronospan, Timber și acum Ziegler cumpără un metru cub de lemn ajuns la fabricile din Sebeș cu 700 de lei.
Andreas Sadner, Managing director la Ziegler, ne confirmă că prețul de achiziție e mai mare și decât în cele mai bogate state din Europa.
„Știu că prețurile sunt mai mari ca în Germania. Dar totul depinde de cerințele pieții”, ne spune Andreas Sadner. În schimb, un metru cub de lemn pentru foc nu trece peste 500 de lei, dar poate costa și 100 de lei.
Activiștii de mediu spun că sunt două explicații pentru prețul mare al lemnului industrial tăiat din România.
În primul rând, spre deosebire de alte state, pe poarta fabricilor din Sebeș intră doar bușteni de calitate, care nu sunt uscați absolut deloc, care provin din foioase (cumpărate în special de Kronospan) sau rășinoase (preferate de Ziegler).
„Ca să înțelegeți: ai un arbore tăiat legal și unul ilegal, iei amândoi arborii și sortezi. Ai 2 metri cubi cu acte și 2 fără acte. După aceea sortezi, iei 2 metri cubi de calitate și folosești actul de 2 metri cubi pentru a face comerț cu lemnul de calitate acolo unde ai nevoie obligatoriu de acte. Și ce rămâne? Ceilalți 2 metri cubi de lemn, de o calitate scăzută. Acest lemn îl vinzi unde poți și unde ești plătit rapid cash. Acest lucru îl face de obicei populația care are nevoie de lemne de foc”, ne spune Tiberiu Boșturar.
Mircea Matei crede că în fabrici se pot introduce cu un singur aviz mai multe transporturi. „Se pot face transporturi multiple, desigur. Nimeni nu controlează, vorbesc de autorități, transporturile de lemn care intră pe poarta fabricii”, ne explică acesta.
„Depozitele de lemn sunt situate la câțiva kilometri de fabricile de la noi. Se poate face ușor transport multiplu, dacă asta se vrea. Cu un document care permite un transport de 30 de metri cubi se pot face și două”, este sigur Mircea Matei.
Citește mai departe AICI
