Etnograful Ioan Pumnea s-a stins din viață. Și-a dedicat  viața promovării tradițiilor și obiceiurilor locale, fiind declarat ,,Tezaur uman viu“ 

Ioan Pumnea, etnograful originar din Dăișoara, care a cercetat vechimea și organizarea Cetei de feciori din Țara Făgărașului și a înfiinţat şi coordonat majoritatea ansamblurilor folclorice din judeţ  s-a stins din viață vineri, 29 septembrie a.c., la vârsta de 90 de ani. A fost declarat ,,tezaur uman viu“ în urmă cu un deceniu pentru strădania de a promova tradițiile populare.

S-a născut la Dăișoara

Ioan Pumnea s-a născut la 15 octombrie 1933 în satul Dăişoara, comuna Ungra, ambii părinți fiind dansatori în echipa căminului cultural Dăişoara, formaţie laureată la Bucureşti în 1938 şi 1939 la concursurile naţionale organizate de Fundaţia Regală. El a fost primul coregraf din România care a pus în scenă obiceiurile populare din zonele Ţara Oltului şi Rupea-Crihalma: Ceata de feciori, Plugarul, Cununa secerătorilor (Buzduganul), Strigarea peste sat (Roata în flăcări), Şezătoarea, Sânzienele, Lolele (obicei săsesc la Lăsatul Secului); a revigorat obiceiurile de peste an la care participă întreaga comunitate sătească: Nedeia munţilor, Răvăşitul oilor, Focul lui Sumedru, Fărşangul; a pus în scenă pentru prima oară o nuntă tradiţională, aceea de la Mateiaş din zona Rupea; a reintrodus în circuitul naţional, dansuri ca: Fecioreasca fetelor de la Crihalma, Brâul fetelor de la Drăguş, Lepedeul de la Comăna, Dansul femeilor maghiare din Ioneşti.
De-a lungul prestigioasei sale activităţi, Ioan Pumnea a înfiinţat ansambluri de datini şi tradiţii populare în scopul transmiterii şi valorificării tezaurului folcloric (dans, cântec, obicei, port popular) la Dăişoara, Rupea, Paloş, Caţa, Comăna, Cuciulata, Felmer, Viştea, Drăguş, Copăcel, Dumbrăviţa şi Teliu. A înfiinţat ansambluri folclorice de cântece şi dansuri la casele de cultură din oraşele Făgăraş, Codlea şi Săcele.
 

Doi făgărășeni, ,,tezaur uman viu“

„Tezaur Uman Viu” au mai fost declarați, din județul Brașov, Dumitru Sofonea – cojocar din Drăguş, Barko Etelca – pentru încondeierea ouălor, Nicolae Purcărea – meşter în crestături şi sculptură în lemn, Iosif Iepure – păstrător și transmițător al obiceiului Junilor din Șcheii Brașovului, Ștefan Lupu – meşter în prelucrarea lemnului, Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii de la Lisa.
Dumnezeu să-l odihnească!