Lipsesc 20 de mii de polițiști din sistem, peste o mie de secții de poliție au WC-ul în curte, iar mamele agenților cârpesc uniforme vechi. Infractorii din România ar trebui să fure doar de la 08:00 la 16:00, dacă ar fi să se ia după cât poate Poliția să-i urmărească. Oficialii au, însă, planuri, scrie Europa Liberă.
E începutul lui noiembrie 2023 și 65 de studenți de la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București se plâng de dureri de stomac, greață, vărsături, simptome de enterocolită. Unii dintre viitorii ofițeri de poliție ajung la Spitalul de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală și sunt diagnosticați cu toxiinfecție alimentară, dobândită în urma meselor de la cantina școlii.
Pe 16 noiembrie, reporterii Europa Liberă îi întâlnesc pe unii dintre ei în fața sediului Academiei – plecau acasă cu taxiurile. Nu au voie să vorbească cu presa. Nici instituția nu vrea să ofere interviuri.
A doua zi, plouă puternic în București. Și, pentru a multa oară, plouă și în căminul Academiei de Poliție. Studenții au trimis, de-a lungul timpului, Sindicatului Europol imagini din băile instituției, din camere și de pe holurile inundate în urma ploilor.
Sâmbătă, 25 noiembrie, Sindicatul Polițiștilor Europol anunță că studenții au fost trimiși acasă până cel puțin după sărbători. Cursurile continuă online.
Între timp, ar fi pe ultima sută de metri lucrările de reabilitare a sediului Academiei.
„Să nu uităm că nici până în acest moment, nu avem rezultatele probelor de laborator ca urmare a focarului de toxiinfecție alimentară”, a scris, pe de altă parte, Sindicatul Poliţiştilor Europol pe contul său de Facebook.
E doar ce se vede și ce ajunge în presă din problemele Poliției din România.
Europa Liberă a discutat cu liderul Sindicatului polițiștilor Europol, Cosmin Andreica, și cu mai mulți angajați din Poliția Națională și a aflat astfel că principala instituție responsabilă de ordinea și siguranța publică are probleme atât de multe și de grave, încât, spun ei, se impune intervenția de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Pornesc de la WC-ul din curte la secțiile de poliție, trec prin deficitul de personal și salariile mici, pregătirea pe repede-înainte și ajung la numai 250 de polițiști anti-drog în toată țara, care lucrează de la 8:00 la 16:00.
Accidentul din luna august, când în satul 2 Mai de pe litoral un tânăr care se drogase a intrat în plin, cu mașina, în doi turiști, este unul dintre ultimele exemple care arată stadiul în care a ajuns poliția: slab dotată (agenții care l-au oprit înainte de accident pe șofer nu au avut teste antidrog la ei, așadar nu l-au putut reține), fără autoritate, cu șefi care se suprapun și netransparentă.
După tragedie, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a promis reformarea Poliției Române, care urma să înceapă cu județul Constanța. Pe 8 noiembrie, Predoiu și-a prezentat planul.
Liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, este sceptic că transformarea se va petrece. Ministrul liberal Cătălin Predoiu, spune Andreica, „mai are câteva luni și începe campania electorală, deci nu ar mai avea timp de o reformă în Ministerul de Interne”.
Și predecesorul lui Cătălin Predoiu la Interne, Lucian Bode, șeful său politic pe linie de partid (PNL), a promis reformarea Poliției cât a fost ministru (2020-2023). Degeaba însă.
În conferința de pe 8 noiembrie, actualul ministru de Interne a recunoscut că „polițistul român din teren este și prost plătit și neechipat”.
Cătălin Predoiu a făcut apel la premierul Marcel Ciolacu și la Parlament să aloce banii necesari Poliției. Argumentul său: „Nici măcar în vreme de restriște bugetară, ordinea și siguranța publică nu pot fi puse deoparte, pentru că este vorba despre cetățean în mod direct.”
Cele 11 probleme mari ale Poliției Naționale
- 1. pregătirea insuficientă a polițiștilor de bază (agenții), de doar 10 luni;
- 2. lipsa de credibilitate a Academiei de Poliție, cea care pregătește ofițerii de poliție, ale cărei școli doctorale s-au desființat în urma dovezilor publice de plagiat;
- 3. un deficit istoric de personal, estimat de Sindicatul Europol la 30% din necesar;
- 4. jumătate dintre funcțiile de conducere din structurile centrale ale Poliției Naționale, 30 din 61, sunt libere sau ocupate prin împuterniciri și desemnări. Legea prevede că polițistul este funcționar public, iar funcțiile de conducere ar trebui organizate prin concurs;
- 5. dotări insuficiente: polițiștii nu au destule spații de lucru dotate modern, motorina se alocă cu limite, exersarea tragerii cu pistolul se face de doar trei sau patru ori pe an;
- 6. 1.300 de secții de poliție nu au apă potabilă și WC-uri sau acestea sunt niște latrine din patru scânduri bătute în cuie, amplasate afară. Astfel, polițiștii rurali ajung la mila primarilor aleși politic pentru a-i adăposti în sedii acceptabile;
- 7. polițiștii sunt obligați să aplice, potrivit Europol, 1.000 de legi și norme;
- 8. polițișii nu mai pot reține persoanele agresive în public, inclusiv în trafic, după ce închisoarea contravențională a fost scoasă din lege;
- 9. lipsa standardelor și a protocoalelor. De exemplu, la intervenții, vara, unii polițiști poată veste antiînjunghiere, alții nu;
- 10. lipsa unui plan de reformare și o viziune;
- 11. politizarea sistemului.
Citește întreg materialul jurnalistic AICI
