Castelul Peleș, uitat de toată lumea. Plouă prin acoperiș, pereții sunt inundați, iar angajații folosesc găleți pentru apa infiltrată

Plouă în Castelul Peleș de la Sinaia, angajații fiind nevoiți să folosească tot felul de improvizații pentru a proteja exponatele extrem de valoroase din muzeu, titrează brasov.net.

Castelul, o emblemă a României, a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, ultima renovare fiind făcută la interior în anii 80.

Situația este atât de gravă încât parte a acoperișului este susținut cu grinzi din lemn, iar găurile din perete sunt acoperite cu celofan pentru a împiedica apa să pătrundă la interior. Infiltrațiile au pătruns din păcate până în mansardă și au afectat basoreliefurile și parțial podeaua din lemn. În zonele unde chiar plouă în castel au fost amplasate găleți, ligheane și folii pentru a proteja exponatele.

Imaginile dezastrului au fost postate pe pagina de Facebook a ministrului Culturii, Raluca Turcan. Aceasta anunțat că au fost aprobate fonduri pentru reparații, dar nu este foarte clar când vor începe lucrările. Valoarea totală a contractului este de 8.236.704 lei, TVA inclus, din care 398.293 lei pentru servicii de proiectare şi 7.838.411 lei pentru lucrări de intervenții în primă urgență.

Fosta reședință de vară a familiei regale, afectată de ciuperca merulius lacrymans, a fost închisă publicului începând cu anul 1975 şi până în 1989. În tot acest timp, la Sinaia a fost o adevărată desfăşurare de forţe, fiind implicaţi meşteri populari aduşi din Maramureş, Timişoara şi Comarnic, măicuţe de la mănăstirea Dărmăneşti, puşcăriaşi din Piteşti, muncitori de la Fabrica de Mobilă din Bucureşti, dar şi ingineri specialişti din cadrul Trustului de Construcţii Montaj Carpaţi Bucureşti. Considerată cancerul lemnului, ciuperca a apărut mai întâi în Salonul Francez şi de aici s-a extins în absolut toate colţurile clădirii, atacând inclusiv mobila, parchetul şi decoraţiunile exterioare. Situaţia era extrem de gravă, iar Ceauşescu s-a temut de un scandal extern, în condiţiile în care clădirea era celebră peste hotare, aşa că a aprobat demararea proiectului de restaurare. De atunci nu s-a mai intervenit major la interior, iar riscul apariției ciupercii este enorm mai ales că aceasta se dezvoltă în condiții de umiditate. Mai grav este că Peleșul este serios degradat și la exterior, fiind zone din zid unde tencuiala cade pur și simplu.