Un experiment făcut de jurnaliștii de la Libertatea arată că în 2023 lista de cumpărături pentru Crăciun este cu 40% mai scumpă decât în 2020. Libertatea a comparat prețul total al unui coș cu aproximativ 40 de produse, de la alimente de bază la produse de igienă. Pe același coș, care costa 389,98 de lei în decembrie 2020, anul pandemiei, în prezent ar trebui să plătim 543,6 lei, în urcare cu 39,38%.
Prețurile sunt ale unor produse identice, cumpărate, atât în 2020, cât și acum, de la aceleași supermarketuri sau hipermarketuri din țară.
Bonurile de la casa de marcat, păstrate din 2020, arată că, între timp, anumite produse au avut creșteri masive de prețuri, precum:
- cotletul de porc – de la 25 de lei la 38,49 de lei pe kilogram
- laptele – de la 5,5 lei la 8,9 lei
- cafeaua Jacobs – de la 11,3 lei la 19,07 lei
- detergentul Persil pudră de două kilograme – de la 19 lei la 34 de lei.
În tabelele de mai jos puteți vedea cum au evoluat prețurile, produs cu produs.
Scumpiri alimente 2023
În concluzie: prețul total al produselor în decembrie 2020 a fost de 389,98 de lei. În decembrie 2023, același coș costă 543,6 lei. Ceea ce înseamnă o scumpire cu 39,38%.
Principalele cauze ale scumpirilor: prețul energiei și intervențiile statului
Economiștii pun creșterile de prețuri pe seama scumpirii masive a energiei și pe taxele introduse de stat. Concomitent, atât producătorii, cât și retailerii, au consemnat profituri-record. „Principala cauză a scumpirilor este faptul că prețul energiei a crescut foarte mult. România putea să evite foarte bine acest șoc inflaționist. Se puteau lua măsuri naționale, negociate la Bruxelles. De exemplu, puteam să ne decuplăm de bursele energetice europene. Statul nu a vrut, pentru că a fost perfect pentru el să ia mai mulți bani de la firme și cetățeni”, consideră Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană.
Consultantul fiscal Emilian Duca indică, la rândul său, problema prețului energiei, dar crede că principala problemă o constituie intervențiile dese ale statului în piața liberă. „În România, cea mai mare parte a scumpirilor vine din măsurile statului, pentru că statul e neserios. Politicile fiscale nu au fost armonizate cu cele ale Băncii Naționale a României. Crești impozitul pe multinaționale? Acea creștere se va vedea în preț”, acuză Duca.
„În toată Europa au început să scadă prețurile, dar la noi, nu, pentru că statul a vrut să intervină pe piață și acum se văd efectele” mai spune Emilian Duca.
„Ce vedem acum este o retrogradare a gândirii economice în România”
Consultantul fiscal spune că o altă problemă este lipsa educației financiare și crede că românii se vor orienta din ce în ce mai mult către produse mai ieftine, precum în Occident.
„Dacă ai educație financiară, știi să cauți alternative. De asta în Occident nu au crescut prețurile la fel ca la noi, pentru că cetățenii au acest exercițiu. Dacă o multinațională vede că nu poate crește prețurile, pentru că acest lucru se vede în vânzări, atunci imediat și la raft scade prețul”, afirmă acesta.
Bogdan Glăvan consideră că prețurile din România nu scad din cauza politicilor promovate de stat.
„Problema la noi este că statul cheltuie mai mult decât își permite. Și această notă de plată tot este rostogolită. Acum vor plăti companiile și angajații din mediul privat. Noi jucăm un fel de Popa Prostul, ascundem că România consumă mai mult decât își permite. Producătorul și retailerul sunt mici angrenaje în această ecuație. Inflația produce venituri și profituri iluzorii, atât pentru stat, cât și pentru companii”, susține profesorul de economie.
Iar când prețurile se vor stabiliza, vom vedea „adevăratele consecințe”: șomaj și închideri de firme, mai arată Glăvan.
Citește întreaga analiză AICI
