Dacă în trecut sătenii îmbrăcau portul popular la fiecare sărbătoare, astăzi, doar la marile praznice de peste an costumul tradiţional este vedeta satului făgărăşean. De Rusalii, biserica din Rucăr a prins culoare, iile, şurţele şi crătinţele s-au evidenţiat în faţa ,,hainelor domneşti”. La altarul amenajat în curtea bisericii, rucărenii au participat în număr mare la sjujba religioasă a praznicului ,,Pogorârea Duhului Sfânt”. ,,Toți apostolii erau adunați la un loc și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Faptele Apostolilor, cartea a V-a a Noului Testament). Apostolul Petru a ținut o predică în urma căreia s-au botezat 3.000 de suflete. Astfel s-a constituit nucleul primei comunități creștine, sărbătoarea fiind considerată ziua întemeierii Bisericii creștine. Preotul paroh Silviu Goga a vorbit enoriaşilor despre întemeierea bisericii creştine, dar şi despre importanţa portului popular, un simbol naţional. Odată cu praznicul Rusaliilor, se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt, cele trei momente care marchează începerea creștinismului prin formarea Bisericii.
Tradiţie de peste două veacuri
Biserica din Rucăr, cu hramul ,,Sf. Gheorghe”, a fost edificată pe la 1804, iar astăzi este în şantier, se restaurează interiorul, urmând pictura pereţilor. Este considerată biserica nouă, cea veche, unită cum este cunoscută de săteni, a fost construită cu un veac în urmă, cu ani înainte de 1782. Înaintea bisericii de azi a fost o alta din lemn de la care au mai rămas doar uşile împărăteşti, iar de la 1722 s-ar păstra un clopot făcut cu cheltuiala lui Farcaş Ioan şi soţia Dobra şi Comşa Călin din Olteţ. Din pictura veche a bisericii, cea executată, la 1829, de zugravul Ioan Pop din Ludişor, s-a păstrat doar cea din altar şi din faţa acestuia, care va fi restaurată, restul pereţilor vor fi pictaţi integral. Rucărenii păstrează tradiţia şi consideră că biserica ţine vie viaţa comunităţii locale.
Șase zile de sărbătoare
În calendarul tradițional românesc, Rusaliile reprezintă un ciclu de sărbători, grupate în jurul Duminicii Mari (a Cincizecimii), care se compune din șase zile:
- Moșii de Vară (Sâmbăta Rusaliilor),
- Duminica Mare, Rusaliile (luni, marți și miercuri)
- Joia Nepomenită.
În mitologia românească, Rusaliile – cuvânt provenit din latinescul „rosalia” (sărbătoarea trandafirilor) – sunt considerate fiinţe fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. În „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir numea Ielele „nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoși”. Nu se cunoaște originea acestui mit, dar peste el a fost suprapus ulterior sărbătoarea creștină postpascală a Cincizecimii și devenită Duminica Rusaliilor.
Tradiţii
De această sărbătoare se leagă fel de fel de alte tradiții. Una dintre ele ar fi cea legată de Rusalcele slave, un fel de zâne ale apelor, asemănătoare sirenelor. În popor, Rusaliile sunt considerate a fi iele, un fel de zâne rele, care-i pocesc sau le iau mințile oamenilor care îndrăznesc să le privească. Spre deosebire de zânele frumoase din basme, Rusaliile sunt toate hidoase, fecioare gârbove, care călătoresc prin aer înarmate cu unelte tăioase, cântă și joacă în anumite zile pe la răspântii, poieni, puțuri, hotare, cruci. Rusaliile, 3 sau 9 la număr, ar fi, conform opiniei etnografului Tudor Pamfile, sinonime cu Ielele, cunoscute în popor sub diferite denumiri eufemistice: Milostivele, Măiestrele, Vânătoarele, Bunele, Dânsele, Puternicile, Frumoasele, Fetele Codrului ș.a. Pentru a se feri de ele, oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu-și ridice privirea și să nu le vorbească. Fiind zâne ale apelor, în ziua Rusaliilor e bine ca oamenii să nu se scalde, căci îi paște înecul. Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua. Legat de Rusalii este și faimosul joc al călușarilor. Este un dans ritual de origine străveche și neclară, cu rol magic, pe de o parte patronat chiar de iele, pe de alta capabil să vindece relele. (Lucia BAKI)
