Cetatea Făgăraşului este în şantier de peste un an, iar munca firmei de construcţii se conturează atât în curţea castelului, dar şi la zidurile de apărare. Constructorul, SC Troia SRL din Râmnicul Sărat, are peste 90 de muncitori împărţiţi pe echipe, fiecare având repartizate anumite lucrări. ,,Am organizat şantierul de la Cetatea Făgăraşului în data de 27 mai 2020, când am branşat containerele la reţelele de utilităţi. A trecut un an şi aproape două luni de când lucrăm la restaurarea cetăţii cu muncitori calificaţi: zidari, fierari, dulgheri, electricieni, instalatori, dar şi muncitori necalificaţi. Conform proiectului vom finaliza lucrările de restaurare şi consolidare în luna mai 2022” a spus şeful de şantier, inginerul Vasile Culea. Proiectul de restaurare al Ceţăţii Făgăraşului este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR), gestionat de MDRAPFE, valoarea aprobată, în iunie 2017, fiind de 21.805.731,57 de lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 21.369.616,594 de lei. Implementarea proiectului a început cu o întârziere de peste 2 ani, astfel că abia în 2022 şantierul din castel se va închide. În jurul costurilor avansate de Municipalitate au existat, în ultima vreme, o serie de controverse între consilierii locali şi primar. La valoarea iniţială se mai adaugă încă 10.952.200 lei din creditul Ocolitoarei.
De un an de zile se lucrează la acoperişul cetăţii
În prezent se lucrează în curtea interioară şi în curtea exterioară la acoperiş, la restaurarea zidurilor de apărare, la reţeaua de canalizare, la reţeaua de apă pluvială şi cea de apă potabilă, la aleile pietonale, zone verzi şi la atelierele meşteşugăreşti. Este o vânzoleală de nedescris în cetate, utilaje, muncitori, dar şi turişti care vor să viziteze interiorul edificiului. Lucrările la acoperişul castelului au început anul trecut, la 20 iulie, aici fiind repartizată o echipă de 18 muncitori. ,,De un an de zile executăm lucrări la acoperişul cetăţii şi sperăm să gătăm la sfârşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie 2021. Toate şipcile, scândurile s-au înlocuit, s-a aplicat o folie anticondens şi apoi s-au montat ţiglele. Din totalul de 4.800 de mp s-a montat deja ţigla pe 3.600 mp. În prezent, muncitorii lucrează pe latura sudică a curţii exterioare, după care se vor muta pe latura vestică” a explicat inginerul Vasile Culea.
Trei echipe lucrează la restaurarea zidurilor de apărare
Zidurile de apărare au o înălţime de 10,40 metri şi la restaurarea lor lucrează trei echipe de muncitori a câte 17 persoane fiecare. Latura sudică şi latura nordică au fost deja restaurate, urmând să li se aplice o soluţie hidrofobizantă care are rolul să nu permită apei să stea pe zid. Muncitorii s-au mutat pe latura de vest a cetăţii unde au montat deja schelele. Fiecare cărămidă din zid va fi luată la mână pentru restaurare, aşa cum s-a procedat şi la celelalte laturi ale zidurilor exterioare. ,,Din data de 15 iunie 2020, 51 de muncitori lucrează zi de zi la restaurarea zidurilor. Toate cărămizile degradate au fost înlocuite, iar unde a fost cazul s-au făcut plombe de zidărie pe toată lungimea zidurilor. Partea superioară a zidurilor s-a refăcut pe o lungime de 610 metri şi o lăţime de trei metri” a mai explicat ing. Vasile Culea.
Atelierele meşteşugăreşti vor fi finalizate în septembrie
O altă echipă cu 14 muncitori lucrează la atelierele meşteşugăreşti. Sunt 14 încăperi amplasate la subsol şi parter, care se întind pe o suprafaţă de 300 mp pe fiecare nivel. La subsol au fost amenajate 7 încăperi destinate depozitelor arhiologice, iar la parter, alte 7 încăperi în care se vor amenaja ateliere de restaurare şi de expoziţie. ,,Lucrările din atelierele meşteşugăreşti sunt aproape gata, se lucrează la partea de finisat, la tencuieli, tâmplărie şi instalaţii electrice şi sanitare. Până la jumătatea lunii septembrie a.c., vom finaliza lucrările la atelierele meşteşugăreşti” a dat asigurări inginerul Vasile Culea.
Alei pietonale din granit în curtea cetăţii
Conform proiectului, curtea exterioară a Cetăţii va avea alei pietonale şi o pistă pentru biciclete. Aleile pietonale sunt construite din plăci de granit, iar lungimea acestora va fi de peste 1.400 metri, iar lăţimea de 2 metri. ,,Am început lucrările la aleile pietonale de pe latura de nord a cetăţii, am continuat cu latura de vest şi urmează latura de sud. După ce vom construi şi podul din faţa cetăţii vom face aleile din partea de est. În câteva zile vor fi gata şi aleile de pe latura de sud. În paralel se execută şi lucrări la rectificarea malului lacului, dar şi pentru nivelarea terenului dintre alei, după care, în toamnă, vom însămânţa gazon” a mai spus inginerul Culea.
Podul de pe latura de nord a fost finaizat
Una dintre cele mai frumoase părţi a proiectului este podul de lemn de pe latura de nord a cetăţii, care este destinat pietonilor. Podul are o lungime de 44 de metri şi o lăţime de 3,8 metri şi asigură trecerea peste lac. ,,Pentru construirea podului de pe latura nordică s-a folosit o structură pe piloni forjaţi verticali care au fost montaţi la 10 metri adâncime de la luciul apei. Apoi s-au pus grinzi de coronament şi s-a trecut la structura de lemn de stejar. Un alt pod se va construi pe latura de est pe unde se intră în castel. Acest pod va avea o parte care se rabatează, adică se ridică numai un segment, lăsând să se vadă luciul apei. Acest pod va fi pietonal şi pentru maşini. După ce vom finaliza lucrările din interiorul şi exteriorul cetăţii vom începe construcţia acestui pod” a mai spus ing. Vasile Culea.
Nu s-au mai descoperit elemente arheologice
În curtea interioară a cetăţii se execută lucrări la reţelele de apă pluvială, apă potabilă şi hidranţi. Toate săpăturile se execută manual de către o echipă de 8 muncitori. Aceeaşi echipă va lucra şi la pavimentul din curtea cetăţii. Tot în curtea interioară se lucrează la tencuirea zidurilor. ,,Supraveghez lucrarea din curtea cetăţii, însă nu cred că vom găsi materiale arheologice pentru că în urmă cu 11 ani, aici s-au mai executat lucrări. Lângă zidul atelierelor meşteşugăreşti am descoperit o secţiune de ziduri din secolul XVI când castelul s-a extins. Aceste ziduri sunt în conexiune cu o structură din cărămidă pe care am găsit-o lângă bastionul de nord – vest. Din punct de vedere arheologic cred că nu vor mai fi descoperite elemente, caz în care voi pleca din Făgăraş la începutul lunii august 2021, dar voi reveni în ultima etapă a proiectului când vor începe lucrările la podul din faţa cetăţii” a spus arheologul Ioniţă Andrei.
Programul de vizitare
Chiar dacă edificiul este în plin şantier, turiştii vin şi vizitează Cetatea Făgăraşului. ,,Încet, încet intrăm la normal. Numărul turiştilor care ne trec pragul a crescut în ultima perioadă. Sâmbătă şi duminică au fost înregistraţi peste 1.300 de turişti din ţară” a spus Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Ţării Făgăraşului ,,Valeriu Literat”. Programul de vizitare este: de marţi până vineri de la ora 8.00 până la 19.00, sâmbăta şi duminica programul este de la ora 10.00 până la 18.00, iar luni cetatea este închisă pentru curăţenie. (Carla TATU)
Cetatea voievozilor şi principeselor
Stăpânirea cetăţii de la Făgăraş era foarte importantă pentru voievozii şi principii Transilvaniei. Ştefan Mailat şi Gaşpar Becheş au folosit-o ca piesă de sprijin în lupta pentru tronul Transilvaniei transformând-o în reşedinţă voievodală, Mihai Viteazu a considerat-o ,,cetate de scaun“, principele Gabriel Bethlen i-a acordat întâietate faţă de Alba Iulia în modernizarea fortificaţiilor, iar Mihai Apafi o va transforma, datorită poziţiei sale înstărite, în reşedinţă princiară. În Cetatea Făgăraş s-au ţinut, între 1670 şi 1691, un număr de 11 diete şi 18 delegaţii, în timp ce la Alba-Iulia, 15 Diete şi 3 delegaţii. Primele ştiri documentare care atestă existenţa cetăţii de piatră sunt din 1455, când este menţionat un ,,castelan“, iar în anul următor Iancu de Hunedoara, scriind braşovenilor, aminteşte de ,,cetatea noastră Făgăraş”. Cetatea Principeselor a fost titulatura dată de Ana Nadasdy care a stăpânit Făgăraşul între 1541-1551. Maria Cristierna-sora lui Ferdinand II, căsătorită cu Sigismund Bathory, o stăpâneşte între 1595-1599. A fost prima principesă recunoscută de nobili ca principe al Transilvaniei. Doamna Stanca devine la 1600 proprietară a Făgăraşului, Ecaterina de Brandenburg, soţia principelui Gabriel Bethlen, devine proprietară a Făgăraşului între anii 1626-1633, Zsuzsanna Lorantffy, soţia principelui transilvănean Gheorghe Rackoczy I a devenit la 1634 proprietară a Făgăraşului. Anna Bornemisza a fost iubită de iobagii din zonă, mai ales cei din Galaţi. Când Cetatea Făgăraşului a fost asediată de turci, gălăţenii au fost primii care au ieşit să sprijine garnizoana. S-a dat drumul la apa care a umplut şanţul ce înconjura Cetatea, dar comandantul armatei otomane a ajuns deja singur în faţa porţii. Unul din băieţii preotului din Galaţi a deschis poarta şi i-a tăiat capul căpeteniei turceşti. În urma acestui act de curaj Domnul i-a înnobilat pe preot şi pe copiii acestuia. Între 1918-1948 cetatea a funcţionat ca şi garnizoană a armatei române, iar între 1918-1923 a fost lagăr pentru ruşii albi. În anul 1939 polonezii şi-au găsit refugiul în acest loc. Între 1948-1960 cetatea a fost transformată în închisoare pentru deţinuţii politici.
