Foto- arhiva Săitalului
- ,,Tunul” de 1,5 milioane de lei de la spitalul din Făgăraş amendat cu 5000 lei pentru lipsa transparenţei achiziţiei
Roboţii pentru dezinfecţie cu lumină UV-XENON achiziţionaţi de unele spitale din ţară au ajuns în atenţia procurorilor DNA. În unele cazuri precum cel din Braşov, făptaşii descoperiţi au fost arestaţi, dosarele de cercetare întocmite pe numele lor fiind în instanţă. Doi astfel de roboţi, cu nume sugestive ,,Zoe şi Pauletta”, au fost achiziţionaţi de spitalul din Făgăraş în 2019. Au fost prezentaţi cu surle şi trâmbiţe, dar după ce procurorii au intrat pe firul achiziţiilor, în cazul roboţilor de la spitalul de la Făgăraş s-a aşternut o linişte de mormânt. Până când auditorii Curţii de Conturi au luat la puricat dosarul achiziţiei, demonstrând că procedurile n-au fost legale, încălcându-se legea achiziţiilor publice. Cu alte cuvinte, achiziţia roboţilor a fost făcută pe spânceană, fără transparenţă, de la o firmă agreată de şefii spitalului. Auditorii Curţii de Conturi n-au analizat costurile achiziţiei ci doar respectarea legislaţiei în domeniu. Cu toate acestea, amenda de 5000 de lei, atât cât a fost aplicată spitalului, i-a alertat pe cei care au parafat ,,afacerea” Zoe şi Pauletta.
Ce spune Curtea de Conturi
Spitalul Municipal Făgăraş a încheiat acordul-cadru de furnizare nr. 11723/27.08.2019 cu SC Medicamed Market SRL cu o durată de 48 luni şi o valoare maximă de 24.760.840,79 lei pentru achiziţia de reactivi şi material de laborator deşi planul anul al achiziţiilor publice pentru 2019 era aprobat la nivelul a 3.264.000 lei fără TVA. Mai mult, în 2019, conducerea a divizat contractul de achiziţie publică de furnizare în mai multe contracte de valoare mai mică cu scopul de a încredinţa direct achiziţiile. Astfel, au fost efectuate plăţi în valoare de 1.000.073,26 lei pentru ,,Reactivi” fără să aplice procedura de licitaţie reglementată de Legea nr. 98/2016. Concret, în 2019, spitalul a efectuat achiziţii directe de reactivi în valoare totală de 616.069,82 lei fără TVA depăşind pragul valoric de 135.060 lei pentru achiziţiile directe. ,,Cauza abaterii: constă în neaplicarea unei proceduri de atribuire a contractului de achiziţie desfăşurată într-un mediu concurenţial”. Vinovaţi pentru această abatere sunt semnatarii contractului, managerul spitalului, directorul finaciar contabil şi juristul de la Compartimentul Achiziţii publice.
,,Zoe şi Pauletta” au atras o amendă de 5000 lei pentru spital
Achiziţia aparatelor de dezinfecţie cu lumină UV-XENON, aşa numiţii roboţi Zoe şi Pauletta, a atras sancţiuni pentru Spital din partea Curţii de Conturi. ,,Nu a îndeplinit obligaţia de a publica anunţul de atribuire a contractului de achiziţie publică, în urma finalizării procedurii de atribuire ,,Negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare”, contrar prevederilor art. 145 alin (1) lit. a) Legea 98/2016 privind achiziţiile publice. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractual de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege” spun auditoria Curţii de Conturi. Spitalul nu a respectat principiul transparenţei care stă la baza contractelor de achiziţie public, iar faptele constituie contravenţie , spitalul fiind amendat cu 5000 lei, conform Procesului verbal înregistrat sub nr. 5017/11.05.2021 la Sitalul Municipal Făgăraş.
Gaură de aproape 300.000 euro la Spital
Inspectorii Curţii de Conturi au identificat şi alte abateri la Spitalul Municipal Făgătraş. Este vorba despre o gaură de 1.469.635 lei (300.000 euro) însemnân servicii medicale neîncasate. Concret, suma de 1.4304.972 lei reprezintă valoarea neîncasată de la CJAS Braşov pentru serviciile medicale nevalidate pentru care nu s-au luat măsuri de reducere a cauzelor invalidării. Au fost 420 de cazuri, pacienţi internaţi, pentru care s-a cheltuit nejustificat suma de 765.760 lei în anul 2019 şi alţi 328 pacienţi pentru care s-a cheltuit nejustificat suma de 539.212 lei în anul 2020. Prinsă asupra faptului, conducerea spitalului şi-a recunoscut ilegalităţile. Acestei situaţii i se adaugă, aşa cum au constatat auditorii Curţii de Conturi, cheltuielile Spitalului legate de 92 de cazuri de servicii medicale pentru persoanele vătămate în accidente rutiere, dar nerecuperate. Este vorba despre suma de 164.663 lei din care 79.925 lei în anul 2018, suma de 60.122 lei în 2019 şi 24.615 lei în anul 2020. Spitalul a recuperat de la CJAS Braşov doar 15.807 lei pentru un număr de 9 cazuri integral şi 2 cazuri parţial. Factorii de decizie, respectiv manager, director financiar şi juristul spitalului, au încălcat astfel Legea 95/2006.
Roboţii, afacerea şefilor de la Spital
Afacerea roboților începuse încă din 2019 de firma Sanimed a lui Cătălin Hideg, în prezent fugit din ţară. Aceasta a vândut unor spitale din România roboţi care dezinfectează cu ultraviolet la suprapreţ. Doi roboţi ,,Zoe şi Pauletta” au fost achiziţionaţi de Spitalul Municipal Făgăraş cu un adaos comercial de peste 320%. Monitorul de Făgăraş a prezentat la acea vreme ,,tunul” pe banii publici pus la cale de cei care conduc spitalul din municipiu. O acţiune similară cu cea din 2015 când s-a evaporat din bugetul de investiţii al spitalului din Făgăraş 60% printr-o suveică de firme, adaosul comercial practicat fiind de 250%, aşa cum au constatat inspectorii Curţii de Conturi. Este lesne de înţeles că persoanele care au parafat achiziţiile au ştiut încă de la început că investiţia se va transforma într-o ,,afacere”, una cu iz penal, dosar penal nr. 168/P/2017. Tot dintr-un condei, în 2019, bugetul altei investiţii utile spitalului s-a transformat într-o profitabilă ,,afacere” pentru cei care au păstorit-o. Două milioane de lei a fost suma alocată şi cheltuită pentru doi roboţi, dar costul real al acestora a fost puţin peste 600.000 lei. Adaosul comercial aplicat roboţilor a fost de 328%, ceea ce înseamnă că Spitalul Făgăraş a achiziţionat un robot cu un million de lei când costul real al acestuia era de aproximativ 305.000 lei. În ambele cazuri bugetul investiţiilor a fost asigurat 90% din bugetul Ministerului Sănătăţii, iar 10% din bugetul local al Făgăraşului.
Doi roboţi cu adaos comercial de 328%
425.531 euro, titra Monitorul de Făgăraş în 2019. Cam atât a plătit spitalul din Făgăraş unei firme din Bucureşti pentru ,,Zoe şi Pauletta”, cei doi roboţi Xenex care elimină infecţiile intraspitaliceşti. În condiţiile în care un astfel de aparat are preţul de intrare în ţară până la 65.000 euro, aşa cum au constatat ziariştii de la libertatea.ro. Un preţ mai mult decât triplu plătit din banii publici. Pentru cei 2 roboţi Xenex ajunşi la Făgăraş pe la mijlocul verii 2019, investiţia a fost de aproximativ două milioane de lei, respectiv 425.000 euro, suma fiind asigurată de Primăria Făgăraş (10%) şi Ministerul Sănătăţii (90%). Un ,,tun” de 1,5 millioane de lei, cam 70% din valoarea invetiţiei. Ca la indigo se repetă situaţia din 2015, când Spitalul Municipal Făgăraş a achiziţionat aparatură medicală la suprapreţ, afectând bugetul total al investiţiei cu un milion de lei. Diferenţa este că în cazul ,,tunului” din 2019, cei care l-au păstorit au fost mai lacomi. Iţele afacerilor au ajuns, în 2015, la unii reprezentanţi din instituţiile centrale din Bucureşti, iar în 2019 bat spre Academia SRI. S-au lăudat cu această investiţie Mariana Câju, omul numit de primar în CA-ul spitalului, şi primarul, dar n-au amintit nimic de costul achiziţiei aşa cum era normal fiind vorba de banii publici. Cu banii plătiţi firmei Sanimed SRL se puteau achiziţiona minim 6 astfel de aparate care să elimine infecţiile intraspitaliceşti. Dar pentru Zoe şi Pauletta s-a acceptat, culmea, un adaos comercial de 328%.
Spun doar ce le convine
Mariana Câju şi primarul s-au fotografiat cu roboţii pentru a impresiona opinia publică, fără să justifice însă costurile acestora. ,,Spitalul din Făgăraş este cea de-a treia unitate spitalicească din România care deţine roboţi americani de ultimă generaţie pentru combaterea infecţiilor nosocomiale. Prima unitate spitalicească a fost Spitalul Clinic „Dr. Victor Babes” (1 robot Xenex), iar cea de-a doua Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului Prof. Dr. Alfred Rusescu (4 roboti Xenex). Reprezentanţii spitalului îşi doresc ca şi alte spitale din judeţul Braşov să îşi achiziţioneze astfel de aparate, şi fac o invitaţie către orice autoritate publică (Consiliul Judeţean, primării, spitale) să vină şi să vadă cum funcţionează roboţii” declara presei Câju. După ce presa a descoperit ,,afacerea”, conducerea spitalului n-a mai apărut în faţa făgărăşenilor cu explicaţii.
Cum se fură banii din sistemul medical românesc
Un exemplu pentru modul în care se fură banii din sistemul medical românesc este şi Spitalul Municipal Făgăraş ,,Dr Aurel Tulbure”. La finele anului 2015 s-a evaporat un milion de lei din bugetul unei investiţii cu aparatură medicală, iar în vara anului trecut, ca la indigo, nu mai puţin de 1,5 milioane de lei. Două ,,tunuri” au tras cu bună ştiinţă responsabilii puşi să asigure un management optim la spitalul din Făgăraş. Se fac licitaţii formale care să asigure para-ndărăt-ul, metodă devenită obişnuinţă în România de după 1990 şi care a creat miliardarii de carton pe spatele bugetului. Dacă în cazul primului ,,tun” actualul primar al Făgăraşului a criticat conducerea de atunci a spitalului, cerându-i recuperarea prejudiciului, la cel din 2019 tace mâlc, chiar dacă valoarea o depăşeşte cu mult pe cea din urmă cu 4 ani. Iar pandemia COVID-19 a căzut ca o mănuşă pentru persoanele, fie ele manageri de spitale, directori ai DSP-urilor, oameni politici, medici , primari, care nu se dau în lături pentru a folosi bugetele spitalelor în interes propriu. Curtea de Conturi a identificat la Făgăraş abuzuri în cazul cheltuiri banilor publici în pandemie, când Primăria a încheiat contracte cu încredinţare directă anumitor firme, prejudiciul depăşind un million de lei. Procurorii DNA au urmărit astfel de filiere, iar la Braşov au trecut la arestări.
DNA a intrat pe fir la Braşov
„Pentru atribuirea contractelor preferențiale plătite din bani publici, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câștigătoare o anumită firmă. În schimb, persoane din conducerea spitalelor și/sau persoane cu ascendent și influență asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective. Din cercetări a reieșit că activitățile frauduloase ar fi avut loc în perioada 2019 – 2020, prejudiciul în dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei, iar sumele de bani date/promise de reprezentantul firmei respective ar varia între 5.000 euro și 89.000 euro“, se precizează în comunicatul DNA. 12 manageri de spital, politicieni și oameni de afaceri au pus la cale, în pandemie, o afacere de achiziții supraevaluate pe bani publici. DNA a reţinut 12 persoane pentru 24 de ore, iar pentru şapte dintre ele s-a dispus arestarea pentru 30 de zile.
- Ramona Ionescu, fostul manager al Spitalului de Boli Infecţioase Braşov, abuz în serviciu;
- Andrei Kadas, fostul preşedinte al CA al unităţii medicale, fost consilier judeţean PNL şi preşedinte al Comisiei pentru sănătate, protecţia copilului şi a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Judeţean Braşov, este acuzat de trafic de influență și instigare la abuz în serviciu;
- Lukacs Antal, managerul Spitalului Orăşenesc din Odorheiul Secuiesc, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi cumpărare de influenţă.
- Cristian Marius Popa, consilier local (PNL) la Săcele, acuzat de complicitate la trafic de influenţă
- Doru Dumitru Bertea, patronul firmei Chantel Sante din Braşov, este acuzat de cumpărare de influenţă, complicitate şi instigare la abuz în serviciu şi dare de mită.
- Balint Eniko, funcţionar în cadrul Spitalului din Odorheiu Secuiesc, care are atribuţii în domeniul achiziţiilor este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
- Emanoil Mirică, şeful Brigăzii de Operaţiuni Speciale Braşov, este acuzat de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, compromiterea intereselor justiţiei, luare de mită şi trafic de influenţă.
Robot achiziţionat la preţ dublu
Conform DNA, Kadas şi dr. Ionescu au acţionat în aşa fel încât spitalul a achiziționat un robot împotriva infecțiilor nosocomiale, cu un preț mai mult decât dublu, plătind pe el 949.000 de lei. Contractul a fost semnat pe 18 februarie 2020, în momentul în care România începuse să se pregătească de epidemia COVID. Firma prin care au fost încheiate contracte prin atribuire directă cu Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc este Chantel Sante SRL, suma totală a acestor contracte fiind de aproximativ 700.000 de euro (3.500.000 lei ). Procurorii DNA suspectează că mita din banii spitalelor a fost de la 5000 până la 89.000 de euro pentru a atribui fraudulos contracte pentru achiziţionarea de echipamente şi produse medicale supraevaluate, în perioada 2019-2020. Procurorii DNA Brașov si ofițeri DGA au făcut percheziții la Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Braşov, Spitalul de Boli Infecţioase din Brașov și Spitalul Municipal Odorhei, dar şi la sediul Biroului de Operaţiuni Speciale din Braşov și la 18 domicilii ale unor persoane fizice şi sedii ale unor societăţi comerciale, situate pe raza judeţelor Braşov, Harghita şi Iaşi. Procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului teritorial Braşov susţin că echipamentele și produse medicale au fost supraevaluate, unele nici nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare. (Lucia BAKI)
