Un nume neștiut și total ignorat atât de oamenii de știință cât și de întreaga societate românească actuală. Profesorul George Manu nu a fost doar un om de știință, ci și un luptător pentru interesele poporului român și un martir al infernului închisorilor comuniste, care nu a cedat în fața opresiunii și chinurilor incomensurabile la care a fost supus, el un titan al științei, de către opresori analfabeți și semianalfabeți. Nu a cedat în fața acestora niciodată până în clipa morții. A fost dârz și drept, o figură emblematică, un caracter puternic. Dacă am întreba astăzi pe membrii parlamentului și ai actualului guvern despre acest titan al științei românești și mondiale, sunt sigur că ar da din umeri și nu ar ști ce să răspundă.
Originile
Profesorul George Manu, s-a născut în București, în data de 13 februarie a anului 1903, în palatul care astăzi aparține omului de afaceri Gigi Becali. Tatăl său, Ioan Manu, era fiul generalului Gheorghe Manu, general care s-a distins pe timpul războiului de independență din 1877 și a fost în mai multe rînduri ministru. Mama sa, Elisabeta Cantacuzino, se trăgea din vechile familii boierești de tradiție, din Cantacuzini și Constantin Brîncoveanu.
Studiile
Studiile primare le face în țară cu excepția ultimelor clase de liceu, care le face la Nancy, în Franța. În 1925 absolvă Universitatea din București, obținînd liciențe în fizică și în chimie. În 1926, obține certificatul de studii superioare în fizică și Chimie, la Paris, lucrează la Institut Radium și obține doctoratul în științe fizice,cu mențiunea de treshonorable. A avut-o coordonatoare de doctorat pe celebra Marie Curie. I se oferă oportunitatea de a rămâne ca cercetător la Institut Radium, dar o refuză pentru a reveni în țară. Devine asistent la Facultatea de Științe București, iar din 25 decembrie 1935 devine membru corespondent al Academiei.
Omul de știință
A efectuat cercetări aspra absorbției razelor alfa, care vor determina cercetări ulterioare precise în interpretarea lor teoretică în cadrul modelelor existente. Au fost publicate în cartea Comptesrendus de l Academiedessciences. Inițiază la Facultatea de științe din București o conferință despre radioactivitate. A amenajat alături de Radu Grigorovici un cabinet de fizică atomică pentru studenți. A ținut prelegeri la Societatea Română de fizică, al cărui secretar era, iar temele susținute se bucurau de un mare auditoriu, amintesc aici doar câteva: transmutări prin raze a și neutronul, transmutări prin particule accelerate, pozitroni, radio-elemente artificiale, structura și radiostabilitatea nucleului, date noi despre razele cosmice, despre parcursul particolelor de transmutare, transmutarea uraniului și toriului, momente nucleare. Publică primul tratat de fizică nucleară din România. Deși era prevăzut să apară în trei volume, nu a apărut decât volumul unu, volumul doi, despre transmutări nucleare și volumul trei despre teoria nucleară nu au apărut, fiind împiedicat de regimul comunist, care/l considera dușman al poporului.
În lupta neamului
Văzând abuzurile regelui Carol al ll și a camarilei sale se alătură mișcării naționalist creștine începând cu anul 1937. Se remarcă prin activitate civică împotriva abuzurilor camarilei regale și a slugilor acestora. Își exprimă deschis critica la ororile și crimele săvârșite de aceștia prin terorism de stat. La sfârșitul războiului trece în clandestinitate dedicându-se mișcării naționale de rezistență anticomunistă. Publică în 1947, sub pseudonimul de TetisDacicus, o lucrare de o valoare inestimabilă, numită ,,În spatele cortinei de fier – Romania sub ocupație rusească”. Lucrarea conține unsprezece capitole și este extrem de bine documentată, iar când ajunge pe mâna lui Stalin, acesta afirmă că datele atât de multe și precise, nu pot fi obținute decât de o vastă rețea de spionaj. Astfel, savantul este arestat și va fi judecat de către un tribunal comunistobolșevic în așa zisul proces al marii finanțe, alături de încă unsprezece mari personalități naționale și anticomuniste, dintre care amintesc pe avocatul Nistor Chioreanu și inginerul Ion Bujoiu. La proces el a spus nemuritoarele cuvinte ,,Nu am nevoie de apărare. Am luptat împotriva comunismului și îmi pare rău că nu am reușit să îl distrug“și este condamnat la închisoare pe viață. Este solicitat, în schimbul eliberării din închisoare, să lucreze alături de fizicieni bolșevici, la programul nuclear sovietic de la Dubna, dar cu multă demnitate refuză spunând ,,Eu am luptat împotriva comunismului, deci nu lucrez pentru bolșevici” .Moare la Aiud la vârsta de 58 de ani. Avea doar 34 de kg și trupul său este aruncat într-o groapă comună. Ultimele cuvinte au fost ,,Spuneți tuturor că nu am făcut niciun compromis!“ Acesta a fost sfârșitul unui savant de repurtație mondială în România comunistă! (Petru Z. DANCI)
Impresionant , cutremurător că am avut astfel de oameni printre noi.Am putea ierta/uita ce au făcut bolșevicii de aici și de dincolo de Nistru ? Dumnezeu să-i judece ! A trecut chiar așa mult de atunci ? Oricum și oricând n-avem însă dreptul să uităm;și-i bine, că astfel de voci precum a lui Petru Z. Danci, strigă cu curaj și voce tare numele unor astfel de jerfitori pe altarul credinței si al neamului.Mai ales în aceste vremuri sub care zăcem (,, Căci inima acestui popor s-a împietrit și urechile lor greu aud și ochii lor s-au închis,,-Matei 13, 15) și în care, o pâclă deasă și opacă pare a fi coborât peste a noastre cugete și simțiri, împiedicându-ne a conștientiza că numai prin și datorată unor astfel de caractere verticale, cum a fost și cel evocat aci, profesorul GEORGE MANU, o coloana infinită de martiri de pe aceste plaiuri, are fruntea mereu către Cer.