ADI ISO Mediu Brașov atrage fonduri pentru centrele de aport voluntar din județ prin PNRR. Primarii trebuie să-și dea acceptul până la 15 septembrie

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Braşov (ADI ISO Mediu) intenționează să atragă fonduri europene pentru investiții prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR). Fondurile vor fi folosite pentru amenajarea unor centre de aport voluntar, la care cetăţenii pot depune deşeuri voluminoase sau resturi din construcţii ce nu pot fi lăsate la platformele de gunoi menajer (moloz, mobilă, covoare, saltele, obiecte sanitare etc). A fost hotărârea  supusă aprobării de președintele ADI ISO Mediu, Liviu Butnariu, în cadrul şedinţei Adunării Generale desfășurată luni, 29 august 2022. Din această asociație fac parte toate cele 58 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Brașov. Hotărârea nu a putut fi aprobată, pentru că la şedinţa de luni nu a fost îndeplinit cvorumul de minim 39 primari prezenți, fiind la ședință doar 34 de primar.i Aceeași hotărâre a fost votată   marţi, 30 august, când s-a organizat  o nouă şedinţă la care, potrivit statutului asociaţiei, nu s-a mai ținut cont de cvorum. Primarii prezenți la AGA organizată luni s-au declarat de acord ca asociaţia să acceseze banii europeni prin PNRR.

 Cererile de finanţare pe repede înainte

Preşedintele ADI ISO Mediu Braşov le-a solicitat primarilor ca până în 15 septembrie să se decidă dacă vor ca pe teritoriul localităţilor pe care le reprezintă să se amenajeze astfel de centre.

• „Prin această axă de finanţare se alocă suma totală de 778.000 de euro pentru amenajarea şi dotarea unui centru de mici dimensiuni, care sunt cele mai potrivite pentru judeţul nostru. Singura excepţie ar fi municipiul Braşov, unde se poate amenaja un centru de mari dimensiuni. Conform ghidului de finanţare, un centru de mici dimensiuni va deservi o populaţie de 50.000 de persoane. În aceste condiţii, va fi nevoie ca mai multe unităţi administrative să se asocieze şi să stabilească în mod clar termenii parteneriatului. Rugămintea mea este ca până în 15 septembrie să luaţi o decizie privind amplasarea unor astfel de centre pe teritoriul localităţilor pe care le conduceţi. Vin cu această rugăminte pentru a putea pregăti apoi cererea de finanţare, având în vedere că în toamnă este preconizată lansarea apelului de proiecte, astfel că trebuie să ne mişcăm repede”, a declarat Liviu Butnariu, președintele ADI ISO Mediu Brașov, citat de bzb.ro.

În Țara Făgărașului ar fi nevoie, dacă se ține cont de ghidul de finanțare, de 2 cel mult centre de mici dimensiuni. După ce vor fi stabilite amplasamentele, ADI ISO Mediu va realiza, pe cheltuială proprie, documentaţiile tehnice, urmând să recupereze banii din fonduri europene, după ce se vor semna contractele de finanţare.

Ce sunt  centrele de aport voluntar

Centrele de aport voluntar sunt foarte  importante pentru autorităţile locale, pentru că acestea deserves  o zonă care, în prezent, nu poate fi gestionată eficient.

•  „Vorbim de deşeuri voluminoase, de deşeuri periculoase, de resturi din construcţii. Practic, la aceste centre se vor putea depune aceste deşeuri, care, altfel, riscă să ajungă pe diferite terenuri. De asemenea, tot prin intermediul acestor centre se va putea valorifica fracţia reciclabilă”, a explicat președintele ADI ISO Mediu, Liviu Butnariu.

De menționat că la periferiile  localităților făgărășene sau pe malurile pârâurilor sunt aruncate în voie astfel de deșeuri. Nu de puține ori, primăriile au fost amendate de comisarii de Mediu pentru aceste neglijențe.

Trei operatori în zona Făgărașului

Conform ghidului de finanțare, noile centre de aport voluntar trebuie să funcţioneze minim cinci ani, iar autorităţile locale vor avea la dispoziţie două variante de operare.

• „O primă variantă este ca primăria să asigure funcţionarea prin serviciile proprii, ceea ce înseamnă că autorităţile locale vor valorifica deşeurile reciclabile intrate în aceste centre. A doua variantă presupune darea în gestiune către un operator de salubritate”, a mai spus Liviu Butnariu.

În zona Făgărașului funcționează 3 operatori economici de salubritate, Salco Serv SA, Ecosistem Victoria și RELIVO SRL, dar și un serviciu de salubritate în comuna Șercaia.

Ce trebuie să ia în calcul primarii pentru stabilirea amplasamentului

În cazul în care se decid să amenajeze astfel de centre, primarii trebuie să ia în calcul mai multe cerinţe privind amplasamentul, stabilite tot prin Ghidul de finanţare. În primul rând, suprafaţa de teren necesară pentru construirea unui astfel de centru trebuie să aibă o suprafaţă de minim 2.000 mp. Apoi, trebuie să ţină cont de faptul că aceste centre trebuie racordate la reţelele de utilităţi, dar şi de faptul că este nevoie de un acces rutier facil, astfel încât cetăţenii să poată ajunge uşor la ele. Nu în ultimul rând, centrele nu pot fi construite la o distanţă mai mică de 200 de metri de zonele locuite.

O cerere, mai multe localități

 Prezent la şedinţa de luni a ADI ISO Mediu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Szenner Zoltan, a declarat că, iniţial, aceste centre ar fi trebuit să se realizeze prin Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din Judeţul Braşov, cu finanţare prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014 – 2020 sau prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021 – 2024.

• „După includerea acestor investiţii în PNRR nu se mai finanţează prin celelalte programe europene. Prin PNRR există două variante de finanţare. Cererile pot fi depuse de primării sau de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. Primăriile pot depune cererea pentru un singur proiect şi doar pentru o localitate. În schimb, o asociaţie de dezvoltare intercomunitară poate include cinci centre într-o singură cerere de finanţare, iar un centru poate deservi mai multe localităţi. În aceste condiţii, realizarea acestor centre prin ADI ISO Mediu Braşov este mult mai avantajoasă”, a explicat reprezentantul Consiliului Judeţean Braşov.Făgărașul s-a opus amplasării unui centru în zonă

Szenner Zoltan a declarat că schimbarea strategiei de finanţare este determinată de situaţia de la Prejmer sau a altor localități printre care și Făgărașul. La Prejmer  era planificată realizarea unui centru integrat de management al deşeurilor unde deşeurile sunt prelucrate şi valorificate, astfel încât, la rampa de gunoi să ajungă o cantitate cât mai mică. Mai mulţi prejmereni, dar şi consilierii locali s-au opus, astfel că în vara anului trecut administraţia judeţeană braşoveană a renunţat la acest amplasament.

•  „Suntem acţionaţi în instanţă de grupuri de persoane sau de avocaţi. Iniţial, a fost chemat în judecată Consiliul Judeţean Braşov, apoi Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, iar reclamanţii au cerut anularea parţială sau totală a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor  în baza căruia este elaborat SMID. Aceste procese au afectat demersurile noastre pentru obţinerea banilor europeni. După abandonarea amplasamentului de la Prejmer a trebuit să vedem dacă mai putem respecta termenele stabilite prin POIM, care prevăd că ultimii bani se pot deconta până în 31 decembrie 2023. Dacă nu era situaţia de la Prejmer, încercam să obţinem banii prin POIM”, a menţionat Szenner Zoltan.

În ce stadiu este  elaborarea SMID

Așa cum a spus Szenner, administraţia judeţeană are în acest moment terenurile necesare pentru realizarea investiţiilor prevăzute în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor.

• „Avem hotărârile de Consiliu local sau, în cazul terenurilor private, acordul notarial al proprietarilor. Acum se lucrează la studiul de fezabilitate, termenul de finalizare a documentului fiind luna noiembrie a acestui an. Apoi vom pregăti cerea de finanţare, care trebuie să fie gata în 60 de zile”, a încheiat Szenner Zoltan.

Pentru găsirea terenurilor necesare investiţiilor din SMID, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov au „bătut” 22 de localităţi, unde au făcut vizite în teren, dar au avut şi discuţii cu primarii şi proprietarii. Consiliul Judeţean Braşov a început demersurile pentru elaborarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor încă din anul 2018, însă contractul cu firma care pregăteşte documentaţia a fost semnat abia în anul 2019, întârzierea fiind cauzată de faptul că procedura de atribuire a fost contestată în instanţă.
Ulterior, demersurile au fost întârziate pentru că nu au fost identificate amplasamente optime pentru realizarea unor investiţii sau, dacă terenurile erau găsite, primarii se opuneau, cum a fost cazul centrului de management integrat al deşeurilor de la Făgăraş, unde, primarul localităţii a respins orice propunere.