Școala începe astăzi cu Legi ale Educației noi și controverse privind modificările pe care le aduc ele. Pentru al doilea an la rând, ministerul păstrează organizarea pe cinci module, în loc de trimestre, cu o vacanță „de schi” la alegerea inspectoratelor școlare. Cu doar câteva zile înainte de începerea anului școlar, încă rămân nelămurite aspecte importante legate de desfășurarea școlii. Bursele elevilor și testarea antidrog, printre ele. De modificări sunt afectați și profesorii, arată Libertatea.
Structura anului școlar va avea 36 de săptămâni de cursuri și se încheie în 21 iunie 2024, cu câteva excepții: clasele a XII-a și a XIII-a seral și frecvență redusă termină cu două săptămâni mai devreme, în 7 iunie 2024, în timp ce clasa a VIII-a, în 14 iunie 2024. Pentru clasele tehnologice, anul școlar are 37 de săptămâni de cursuri și se încheie în 28 iunie 2024.
Școala rămâne pe module. Calendarul anului școlar 2023-2024
Ministerul Educației păstrează pentru al doilea an la rând organizarea pe module, în loc de trimestre, astfel:
- Modulul 1: luni, 11 septembrie 2023 – vineri, 27 octombrie 2023;
- Vacanță de toamnă: 28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023.
- Modulul 2: luni, 6 noiembrie 2023 – vineri, 22 decembrie 2023;
- Vacanță de iarnă: 23 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024.
- Modulul 3: luni, 8 ianuarie 2024 – 9/16/23 februarie 2024;
- Vacanța „de schi”: oricând între 12 februarie și 3 martie 2024, o săptămână, în funcție de decizia fiecărui inspectorat școlar în parte.
- Modulul 4: luni 19 februarie 2024 – luni, 26 februarie/4 martie/26 aprilie 2024;
- Vacanță de primăvară: 27 aprilie 2024 – 7 mai 2024.
- Modulul 5: miercuri, 8 mai – 21 iunie 2024;
- Vacanță de vară: 22 iunie – 8 septembrie 2024.
Școlile trebuie, de asemenea, să organizeze programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” oricând de la începutul anului școlar până la 26 aprilie 2024, în perioade diferite, cinci zile consecutive, așa cum a fost și anul trecut.
Admitere la liceu, religia la Bac și un criteriu diferit de departajare la EN
O primă schimbare adusă de noile Legi ale Educației se petrece la examene. Din anul școlar următor, la insistența cultelor, religia va putea fi aleasă ca a treia probă la Bacalaureat, la profilul uman. S-a schimbat și modalitatea de înscriere la ora de religie: cererea de înscriere se va face o singură dată și va fi valabilă pentru toată perioada de școlarizare, nu ca până acum, la începutul fiecărui ciclu școlar, adică în clasa a V-a, apoi din nou în clasa a IX-a.
Pentru trecerea în clasa a IX-a, ministerul a decis că liceele vor putea organiza, dacă vor, examen de admitere pentru 50% dintre locuri. Pentru restul, se va face repartizare computerizată. Instituția încă nu a explicat cum se va desfășura acest examen și nici din ce materii vor da elevii. Prima generație care va da examen de admitere este cea care intră acum în clasa a V-a și termină clasa a VIII-a în anul școlar 2027-2028.
Până atunci, structura examenelor din vară rămâne neschimbată: anul acesta, probele orale la Bacalaureat au loc în perioada 17-27 iunie 2024, iar pe 1, 2 și 4 iulie au loc probele scrise la română, materia obligatorie a profilului și, respectiv, cea la alegere. Primele rezultate vor fi publicate în 8 iulie. Sesiunea de toamnă are loc între 15 iulie și 30 august. La Evaluarea Națională, cele două probe au loc în 25 iunie la română și 27 iunie la matematică. Primele rezultatele vor fi publicate în 3 iulie.
Ce se schimbă însă în ceea ce privește Evaluarea Națională este departajarea pentru admiterea la liceu: media din clasele V-VIII devine primul criteriu de departajare în cazul mediilor egale la examene, potrivit Edupedu. Până acum, media de gimnaziu era ultimul criteriu, după, în ordine, nota la examen la limba română și nota la matematică.
Elevii vor putea fi exmatriculați, iar profesorii le vor putea confisca telefoanele mobile
Se micșorează, de asemenea, numărul de elevi la clasă. Noua Lege a Educației spune că la liceu, inclusiv în învățământul dual, o clasă nu trebuie să aibă mai mult de 26 de copii, cu patru mai puțini decât pe vechea lege. În învățământul postliceal, numărul maxim de elevi admis într-o clasă s-a redus de la 30 la 28, iar la clasele sportive și de artă, de la 25 la 24.
Una dintre cele mai dezbătute și importante modificări din noua lege care intră în practică din acest an școlar este posibilitatea exmatriculării elevilor, „în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari”. O răzgândire a ministerului, pentru că în proiectul inițial, a prevăzut interzicerea exmatriculării.
„Dreptul la educație este un drept constituțional”, spunea ministerul la acea vreme. Vechea Lege a Educației prevedea încă din 2019 învățământ obligatoriu până la ultima clasă de liceu – însemnând, indirect, că un elev nu poate fi exclus dintr-un an școlar. Exmatricularea nu se va face direct, ci va fi ultima variantă după sancțiuni graduale în funcție de gravitatea faptei, începând cu observația și mustrarea scrisă. Elevul dat afară se poate reînmatricula în anul școlar următor. De asemenea, profesorii vor confisca telefoanele mobile ale elevilor, dacă aceștia le folosesc în timpul orelor, și le vor preda numai părinților sau tutorilor legali ai elevilor.
Regula e valabilă doar elevilor din clasele primare și gimnaziale. Pentru liceeni, decizia de a interzice sau nu telefoanele rămâne la dispoziția școlii.
