,,România educată“ își dezvăluie în continuare efectele. Bugetul Ministerului Educației se golește prin bursele acordate elevilor cu medii sub 5,00 și deținuților școlarizați în penitenciare. Dar nu s-au găsit bani pentru plata corectă a profesorilor care predau limba și cultura română elevilor români care trăiesc în afara granițelor țării, numărul acestora fiind redus drastic în ultimii ani.
Burse pentru deținuți
131 de deținuți în inchisori din România au primit la 16 noiembrie a.c. burse de merit în valoare de câte 450 de lei, potrivit unui răspuns transmis de Administrația Națională a Penitenciarelor la o solicitare a edupedu.ro. Instituția precizează că deținuții care pot primi bursa de merit sunt încadrați în penitenciare din 13 județe, inclusiv la Codlea din județul Brașov. Astfel, cei 131 de condamnați vor primi, de la bugetul statului, pe lângă masă și cazare gratuită, o bursă lunară pentru că sunt printre primii 30% din clasa lor de studiu din penitenciar. Valoarea acestei cheltuieli suplimentare este de peste 700 de mii de lei pe an. Amintim, prin noua lege a Educației, bursa „Ligia Deca” se poate acorda acum inclusiv deținuților, indiferent de rezultatele obținute la „învățătură”, pentru că a fost eliminat pragul până la care se acordă bursele de merit și primii 30% din elevii unei clase, indiferent de medie, primesc bani de la stat. Deținuții bursieri provin din penitenciarele situate în județele Alba, Arad, Bihor, Botoșani, Codlea, Brăila, Cluj, Dolj, Gorj, lalomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș. Un calcul arată că lunar, Ministerul Educației va plăti acestor deținuți peste 58 de mii de lei, ajungându-se la o cheltuială de peste 700 de mii de lei annual, în cazul în care numărul „premianților” nu se schimbă.
Burse pentru elevii cu medii sub 5,00
În același context, 8.500 de elevi din România care au obținut medii sub 5,00 au primit în 16 noiembrie a.c. bursele de „merit” pentru primele 2 luni de școală. Bursele se vor plăti apoi lunar, de către școli, la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, conform metodologiei de acordare a burselor școlare. Banii pentru 1.289.994 de burse vor fi virați școlilor de Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare. Cuantumul burselor școlare este:
- bursa de excelenţă olimpică I: între 750 și 3000 lei;
- bursa de excelenţă olimpică II: 700 lei;
- bursa de merit: 450 lei;
- bursa socială: 300 lei; bursa pentru mame minore: 700 lei;
- bursa tehnologică: 300 lei.
La nivel național se acordă următoarele burse: burse de excelență olimpică I-208; burse de excelență II- 2.803; burse de merit: 461.777; burse sociale-738.821; burse tehnologice-85.644; burse participarea școlară a mamemlor minore-741. În total se plătesc 1.289.994 burse.
Profesorii români din Diaspora renunță la cursul de limbă română
Copiii români care sunt școlarizați în școli din afara granițelor țării, învățământ preuniversitar, au posibilitatea să învețe limba și cultura română prin intermediul cursurilor de limba, cultura și civilizație românească (LCCR) organizate sub sigla Ministerului Educației din România de către Institutul Limbii Române (ILR), condus în prezent de Daiana Theodora Cuibus. De aproape 20 de ani funcționează cursul în țări din Europa, familiile de români lăudând inițiativa întrucât copiii lor au posibilitatea de a învăța limba română. Cererea fiind foarte mare din partea românilor a crescut exponențial și numărul profesorilor români care să predea cursul. Numai că miniștrii Educației care s-au perindat în funcție laolaltă cu directorii ILR numiți politic sau investiți în urma unor concursuri au refuzat să încheie cu respectivii profesori contracte de muncă, încadrându-i doar la plata cu ora pe motiv că nu ar fi cadru legal. Profesorii români din diaspora care au predat cursul LCCR au fost astfel prejudiciați de vechimea în muncă și de plata concediilor. ,,Am fost batjocoriți prin această decizie“ spun dascălii. Numai că legea educației a fost schimbată în ultimele două decenii, dar nu au intrat în atenția ministeriabililor profesorii LCCR din Diaspora, profesori români de altfel. Nici în prezent această situație nu s-a remediat, actuala directoare a ILR cu acordul ministrului Educației, Ligia Deca, refuză sistematic sub umbrela legislației să acorde acestor profesori din Diaspora drepturile legale așa cum beneficiază omologii lor din țară. Este motivul pentru care mulți dintre profesori au renunțat la catedrele obținute prin concurs, căutându-și alte locuri de muncă în țările în care s-au stabilit. Sunt prejudiciați astfel și elevii care nu mai au posibilitatea de a învăța limba și cultura română.
Într-un comunicat al ILR în 2020, după ce o profesoară din Italia și-a spus nemulțumirile în presă, directoarea Cuibus a institutului a explicat printre altele: ,,Cadrele care predau acest curs nu sunt trimiși ai statului român în misiuni în străinătate (așa cum sunt lectorii de limbă română ai I.L.R., aflați la 54 de universități din străinătate), ci sunt selectate, pe baza unui concurs organizat de I.L.R., din rândul rezidenților aflați (deja) în țările respective. Astfel, decizia acestora de a locui și munci în alte state europene este anterioară includerii acestora în proiect și fără vreo legătură cu acesta“.
Dascăli umiliți de ILR
În țările din Europa au predat anual un număr de 115 profesori pentru sute de copii, în prezent însă numărul acestora s-a înjumătățit. Toți motivează lipsa contractelor de muncă.
- ,,Plăteam din banii personali naveta pe care o făceam în orașe diferite la clasele și școlile pe care le aveam. Ne procuram, tot din banii noștri, materialele didactice necesare cursului. Am cerut în fiecare an să avem contracte de muncă la fel ca și profesorii din țară, dar nu s-a vrut, nu s-a vrut schimbarea legii pentru a fi și noi beneficiari. Multe dintre profesoare au renunțat. Dar nici nu s-a mai organizat concurs pentru posturile din Diaspora sau, poate, nu au primit punctajul necesar de la ILR“ explică unele profesoare.
Din Făgăraș trei profesoare au intrat în proiectul ILR chiar de la începutul implementării lui. În prezent, s-a ajuns în situația ca școli care au cerut să adere la proiectul LCCR să rămână fără profesori, iar elevii să fie lipsiți de cursul de limba română. În Italia, numărul de profesori s-a înjumătățit, au rămas doar 35 de profesori la cursul LCCR. În Spania sunt 70 de profesori, pe când în Portugalia, Irlanda, Belgia sau Marea Britanie sunt cel mult 2 profesori în fiecare țară. Se poate spune că proiectul LCCR vechi de aproape două decenii este păstrat doar pentru imaginea Ministerului Educației și a ILR în Diaspora și nicidecum nu mai are scopul inițial, acela de a ajuta copiii români născuți în afara granițelor să învețe limba română și să păstreze legătura cu țara. Ce se întâmplă în prezent este un mod de a bifa bugetele ILR pe hârtie de șefii ce păstoresc instituția, uitându-se de adevăratul scop al proiectului și al sutelor de copii români.
Pentru unii mumă, pentru alții ciumă
În schimb în cazul lectorilor agreați de ILR care sunt împrăștiați prin lume pentru câte 1-2 studenți/țară, aceștia sunt încadrați cu contracte de muncă. În acest an școlar sunt plătiți 4 lectori de limba română în Spania, unul în Elveția, unul pentru Marea Britanie și Irlanda, unul în Armenia, unul în Austria, doi în Bulgaria, unul în Belgia, unul în Cehia, 5 în Germania, unul în Croația, unul în Grecia, 2 în Franța, unul în Finlanda, unul în India, 6 în Italia, unul în Lituania, unul în Macedonia, doi în Polonia, unul în Ptugalia, unul în Serbia, câte unul în Slovenia, Slovacia, Tunisia, SUA, Israel și Turcia, doi în Ungaria, unul la Sfântul Scaun. (Lucia BAKI)
