Nostra Silva: ,,Pădurile sunt batjocorite prin finanţarea din Planul Naţional Strategic 2023 – 2027“ 

Din fondurile UE de aproape 16 miliarde euro prevăzute pentru 2023-2027 pentru „mediu şi climă“, o găină, un porc şi o vacă vor primi finanţări de zeci şi sute de ori mai mari decât un hectar de pădure.  Ca urmare a acestei abordări iresponsabile faţă de păduri, Federația  Proprietarilor  de  Păduri  și Pășuni din România Nostra Silva a organizat zilnic acțiuni de protest la Ministerul   Agriculturii  și  Dezvoltării  Rurale. În urma protestelor,  Ministerul a dublat nimicul: a crescut finanaţarea pădurilor de la 0,6% la 1%! Din banii pentru „mediu şi climă” 736.250.000 euro se vor cheltui pentru bunăstarea animalelor (porc şi pasăre). Pentru toate pădurile României sunt prevăzuţi 87.826.166 euro pentru cele 6,427 milioane hectare de terenuri forestiere.  Evident, aceşti bani nu vor ajunge la ţăranul român, pentru dezvoltarea zonei rurale, ci la marii fermieri. Şi astfel ajungem la marea problemă a lobby-ului care a determinat o astfel de împărţire a fondurilor europene: 99,4 % pentru agricultură şi 0,6%   pentru păduri (0,4% din fondurile pentru păduri sunt destinate   firmelor de exploatare). Academia Română, mass-media, fermierii români atrag atenţia de ani de zile că zeci de procente din terenurile agricole ale României au ajuns în proprietatea unor societăţi cu capital străin, practic fondurile europene destinate românilor ajung în realitate în buzunarele unor cetăţeni străini.

Terenurile forestiere sunt, încă,   în proprietatea românilor

Peste 2.600 de comunităţi istorice de proprietari, care fac parte potrivit legii din tezaurul istoric al României, deţin peste 800.000 hectare de păduri. Este adevărat însă că se lucrează intens la proiecte de legi care să permită vânzarea acestor proprietăţi, iar totul este coroborat cu un atac concentrat asupra proprietăţii forestiere private şi publice: pe de o parte restricţii şi cheltuieli de administrare tot mai mari, pe de altă parte finanţare zero, pentru a fi adus proprietarul de pădure la faliment şi constrâns să vândă totul pentru a scăpa de această „povară”,  pădurea proprietate privată. Suntem convinşi că după ce se va schimba actuala structură a proprietăţii forestiere, politicienii noştri vor reuşi atunci să finanţeze în mod adecvat pădurile, beneficiarii, evident, nu vor fi însă românii.

România criticată

În raportul Curții de Conturi Europene întocmit în urma unui audit condus de românul Viorel Ştefan, s-a constatat că suma de 100 de miliarde de euro din fondurile Planului de Acţiune Comună (PAC) alocată în perioada 2014-2020 acțiunilor climatice a avut  potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice. Ca urmare a acestei concluzii, Curtea de Conturi a dispus Comisiei Europene a decis:

•   să invite statele membre să stabilească o țintă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul lor agricol;
• să evalueze planurile strategice PAC ale statelor membre pentru a limita riscul ca schemele din cadrul PAC să crească sau să mențină nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură;
•   să se asigure că PAC oferă stimulente eficace pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de creșterea animalelor și de îngrășăminte, stimulente care să contribuie la atingerea obiectivelor UE în materie de climă.

Ministrul Adrian-Ionuţ Chesnoiu a răspuns acestor deziderate cu 0,6% finanţare pentru pădurile României! Amintim autorităţilor române că în 1997, UE a semnat Protocolul de la Kyoto, angajându-se astfel să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % până în 2020  în raport cu nivelul de referință al emisiilor din 1990. În 2015, UE a devenit parte la Acordul de la Paris, ceea ce a antrenat ambiții mai mari în materie de reducere a emisiilor. Actualul cadru de politică al UE vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40 % până în 2030. Comisia a propus majorarea acestui obiectiv la 55 % și atingerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050!

Ce măsuri a propus Nostra Silva

Dintr-un studiu al UE  rezultă că 44   de  state  și  regiuni  ale  Uniunii  Europene  au alocat peste 5 % din finanțările disponibile ale Planurilor de Dezvoltare Rurală pentru  domeniul  pădurilor. Conform aceluiași studiu,  42% din suprafaţa siturilor Natura 2000 în România este reprezentată de păduri, 33% din pădurile României fiind astfel incluse în Siturile Natura 2000. Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România solicită măsuri de  susținere  a implementării  rețelei europene de arii protejate Natura 2000, pentru care majoritatea  țărilor europene au  măsuri  de  sprijin financiar.   Măsurile  identificate și  propuse de Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva pentru  finanțare  în  Planul Național  Strategic, în cadrul  procesului  consultativ derulat  cu  Ministerul  Agriculturii  și Dezvoltării  Rurale, includ:

• susținerea sistemelor  silvo-pastorale  de gestionare  a terenurilor pentru  includerea  într-un regim  de gestionare  durabilă  a pășunilor  împădurite.
• măsură de   susținere  a  implementării  rețelei  de  arii  protejate  Natura 2000
•  investiții  în accesibilizarea  fondului  forestier și  tehnologie  de exploatare  prietenoasă  cu  mediul
• angajamente voluntare  pentru  susținerea  efectului  climatic  și  de conservare  a biodiversității.
•  susținerea rezilieței  pădurilor  la  schimbările climatic  prin efectuarea lucrărilor  de îngrijire și refacerea  arboreteelor  afectate  de calamități.
• extinderea suprafeței pădurilor  și înființarea  de perdele de protecție.

 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc

Prin Regulamentul de implementare al planurilor strategice de dezvoltare rurală Uniunea Europeană propune statelor membre să aloce finanțări pentru domeniul pădurilor pentru o multitudine de măsuri care să susțină gestionarea durabilă a pădurilor și a protecției biodiversității:

•    Sprijin pentru împădurirea/crearea de pădure
•  Sprijin pentru înființarea și întreținerea sistemelor agrosilvice
•   Sprijin pentru prevenirea daunelor aduse pădurilor din cauza incendiilor forestiere și a dezastrelor naturale și a evenimentelor catastrofale,
•   Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și a dezvoltării viabilității pădurilor
•    Sprijin pentru investiții care îmbunătățesc rezistența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere
•   Sprijin pentru investiții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, mobilizarea și comercializarea produselor forestiere,
•   Plata angajamentelor forestiere-mediu și climatice
•    Sprijin pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere

România este între câteva țări europene care nu alocă finanțări pentru nici una dintre aceste măsuri în condițiile în care România are una dintre cele mai mari contribuții în PIB ale industriilor bazate pe lemn, iar 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc.  Situația este identică în ceea ce privește măsurile de susținere a implementării rețelei europene de arii protejate Natura 2000.   România ratează oportunitatea de finanțare din fonduri europene a arilor protejate și alege să sprijine din fonduri naționale, de la bugetul de stat, măsuri compensatorii pentru pădurile incluse în arii protejate în categoriile funcționale T1 și T2, deși acestea se suprapun într- o măsură foarte mare pe rețeaua europeană Natura 2000.

Deși și-a asumat măsurile, România nu le aplică

România este într-o procedură de infringement pentru nerespectarea obligațiilor în ceea ce privește legătura Natura 2000.  La 12 februarie 2020, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, iar ulterior, la 2 iulie 2020,   a solicitat din nou României să ia măsurile necesare pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000 , îndemnând insistent România să combată  exploatarea forestieră ilegală și să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său. Pe lângă masurile de investiții, Uniunea Europeană impune ca pilonul I al Planului Național Strategic să includă o componentă de eco-scheme, iar din Pilonul II 35 % din alocarea financiară să fie direcționată către măsuri de mediu și climă.  În lumina recomandării, România propune alocarea a 2,49 miliarde euro în eco-scheme pe Pilonul I și 2,58 miliarde euro pentru măsuri de mediu și climă în Pilonul II. Paradoxal însă 99,4% din finanțările destinate mediului și climei din Planul Național Strategic merge către activitățile agricole și doar 0,6% pentru păduri.  Curtea de Conturi Europeană, într-un raport de evaluare a măsurilor de mediu și climă din Planurile Naționale Strategice  arată că : „Majoritatea măsurilor de atenuare sprijinite de PAC au un potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice“.  Este exact ce face România: alocă 5 miliarde de euro pe măsuri de mediu și climă, cu impact real minim, așa cum este legată de bunăstarea animalelor. Între cele mai eficiente măsuri, cu impact maxim, ce pot fi sprijinite, Curtea de Conturi subliniază măsurile de împădurire și susținerea sistemelor silvo-pastorale de utilizare a terenurilor. Este exact ceea ce nu face România în propunerile de măsuri în Planul Național Strategic.

Nevoile sectorului forestier

În analiza SWOT și analiza nevoilor pentru sectorul forestier, documente transmise către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către organizațiile din sectorul forestier, s-a arătat:

• 30% din pădurile României au un grad de accesibilitate foarte redus prin lipsa drumurilor forestiere, în aceste zone lemnul putrezește în păduri și se execută puțin din lucrările de îngrijire a pădurilor
• România are un specific național prin dependența a 3,5 milioane de gospodării de resursă de lemn de foc, care crează un necesar ridicat de resursă de lemn și un deficit în piață
• Combaterea tăierilor ilegale nu se poate face fără o asigurare concomitentă legală a necesarului de resursă,  fără investiții în accesibilizarea fondului forestier și în tehnologiile de exploatare cu impact redus asupra mediului
• România are un patrimoniu unic de biodiversitate, protecția acestui patrimoniu nu se poate transfera prin restricții către proprietarii de păduri, fără angajamente susținute prin măsuri compensatorii, măsuri obligatorii prin legislație europeană și națională în virtutea respectării dreptului de proprietate
•  Este absurd să cheltuim prin PNRR 11.000 euro/ha pentru a crea un hectar de pădure prin plantații, 600 milioane euro pentru a crea 56.000 ha pădure și concomitent prin Planul Național Strategic să plătim subvenții pentru fermieri pentru a curăța pășunile de vegetație. (Nostra Silva)