Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Rusia, capitala mondială a fotbalului în 2018
Rusia, capitala mondială a fotbalului în 2018

 

Reporterul Monitorul de Făgăraş Bogdan Dragoş, a fost prezent la regalul fotbalistic Măsuri de securitate fără precedent Condiţii foarte bune pentru suporterii veniţi de pe întreg mapamondul  Doar 518 români prezenţi la CM  Franta noua campioană mondială

     Campionatul Mondial a înlăturat, poate, multe dintre stereotipurile despre Rusia, aşa cum a declarat şi preşedintele rus Vladimir Putin. Fiind timp de o săptămînă între suporterii veniţi de pe întreg mapamondul în Rusia, pot spune că într-o bună parte este adevărat. Am găsit o Rusie cu totul altfel decît se vorbeşte pe la noi, o Rusie primitoare, cu oraşe curate, oameni zîmbitori şi politicoşi chiar dacă limba nu-i prea ajuta.

 O Rusie în care foltbalul era cap de afiş, detronînd pentru moment palatele şi bisericile construite de ţari şi chiar munia dictatorului cu mausoleu. Cel mai aşteptat eveniment sportiv al anului 2018, Campionatul Mondial de Fotbal a adunat în Rusia milioane de suporteri care au renunţat la orice prejudecăţi şi şi-au însoţit echipele în ţara întinsă pe două continente. Timp de 30 de zile, din 14 iunie pînă în 15 iulie cînd s-a stabilit campioana mondială pentru următorii 4 ani, Rusia a fost locul în care s-a vorbit în toate limbile pămîntului. Rusia vestiţilor ţari a fost vizitată din capitală pînă la mii de km în alte oraşe precum Sankt Petersburg. Vizionarea meciurilor, emoţia unor imense stadioane arhipline, întîlnirea cu cei mai vestiţi fotbalişti ai lumii au fost completate cu vizitarea celor mai renumite obiective turistice, istorice şi culturale ale Rusiei. O imagine completă pentru un suporter şi turist, fie el din SUA, Europa, Africa sau de aiurea, într-o ţară în care nu ai avea curaj să poposeşti oricînd. O dată la patru ani cele mai puternice echipe reprezentative de pe mapamond se întîlnesc pentru a lupta pentru trofeul suprem. 2018 a fost rîndul Rusiei. ,,Spectaculos” este cuvîntul care descrie, în opinia mea, acest Campionat Mondial şi organizarea oferită de Rusia.

Doar 518 români au participat la Campionatul Mondial din Rusia
 

     Din păcate România nu s-a calificat la Cupa Mondială din Rusia. Pe 15 iunie 1998, echipa naţională a României juca primul meci de la ultimul Campionat Mondial de fotbal la care s-a calificat. Au trecut, două decenii de atunci. Echipa antrenată, pe atunci, de Anghel Iordănescu, a ajuns pînă în optimile de finală ale turneului final găzduit de Franţa. Din lotul României făceau parte: Gheorghe Hagi, Bogdan Stelea, Dan Petrescu, Adrian Ilie, Marius Lăcătuş sau Ilie Dumitrescu. Probabil va mai trece timp pînă am putea însoţi echipa noastră naţională la un campionat mondial. Dar suporterii întotdeauna au speranţă şi timp să aştepte. 32 de formaţii s-au aliniat la startul Cupei Mondiale din Rusia, acestea fiind împărţite în opt grupe din care doar primele două formaţii s-au calificat mai departe. Pentru a putea ajunge în Rusia, un suporter avea de parcurs etape clare care erau prezentate pe site-ul FIFA. Prima etapă a repartizării biletelor a fost ,,,Random selection“ (selectie aleatorie), peste 30 de zile a început cea de-a doua etapă, ,,First came, first served“(primul venit, primul servit). FIFA nu permitea achizitioanarea a mai mult de şapte bilete de către o singură persoană. Pe bilete se regăsea atît numele şi prenumele cumpărătorului cît şi ţara de provenienţă a acestuia. Cererea de bilete a fost foarte mare, iar preţurile piperate nu i-au speriat pe suporteri. Cel mai ieftin bilet a fost 105 dolari, la peluze, în zona intermediară, preţul unui tichet de acces pe stadion a fost 165 de dolari, iar cel mai scump bilet s-a vîndut cu 210 dolari. Din România au fost înregistraţi oficial la CM 518 suporteri.

Cu Fan ID-ul, liber prin Rusia
   

Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
Click image to open!
 

     Rusia este o ţară ce se întinde pe un teritoriu vast, pe două continente, Europa şi Asia. De altfel distanţele dintre oraşele ce au găzduit meciuri la Cupa Mondială sînt foarte mari. Majoritatea turiştilor au ales, pentru a se deplasa pe teritoriul Rusiei, avionul. Au fost şi oameni care au ales trenul, care, pentru suporterii veniţi în Rusia era gratis pe baza Fan ID-ului. Cu o suprafaţa de 17.101.081 km2, Rusia este cea mai întinsă ţară din lume, avînd graniţe cu nu mai puţin de 14 ţări. Turismul s-a dezvoltat după destrămarea Uniunii Sovietice şi Rusia a devenit o destinaţie atractivă pentru patrimoniul său cultural, istoric şi arhitectural bogat şi variat. Pe toată durata Campionatului Mondial suporterii puteau intra în Rusia pe baza Fan ID-ului, legitimatie ce substituia viza. Prin urmare, după achizitionarea biletelor, suporterii din întreaga lume erau obligaţi să completeze un formular pe care stipulau şi numărul biletului unui singur joc. Fan-ID-ul pe care apărea poza, numele şi prenumele posesorului, ţara, se primea de fiecare suporter acasă. Documentul avea şi un cod care trebuia scanat atît la aeroport, dar şi la intrarea pe stadioane. Acest element distinctiv trebuia purtat la loc vizibil (de obicei atîrnat de gît) pe durata şederii în Rusia, fiind considerat un act oficial. Timp de şapte zile am stat, împreună cu un coleg de-al meu, profesor la Colegiul Naţional ,,Radu Negru”, la Moscova, un oraş de peste 12 milioane de locuitori. Moscova, este şi cel mai mare oraş din Rusia şi reprezintă una dintre cele mai atractive destinaţii. Oraşul este situat pe rîul Moscova şi este un centru politic, cultural, ştiinţific şi religios al Rusiei. Oraşul este deservit de o reţea de transport extinsă care cuprinde patru aeroporturi internaţionale, nouă terminale feroviare şi o reţea de metrou impresionantă.


Staţiile de metrou sînt capodopere arhitecturale
 

     După ce am aterizat pe aeroportul Sheremetyevo, unul dintre cele mai mari din Rusia, am mers cu trenul pînă la cea mai apropiată statie de metrou. Pentru suporterii veniţi la Campionatul Mondial, trenul era gratuit dacă se prezenta Fan-ID-ul. Timp de 35 de minute am călătorit într-un vagon modern, alături de alte sute de suporteri. Ajuns la metrou, am rămas impresionant de adîncimea staţiilor. Pentru a ajunge de la suprafaţă la liniile de metrou din subteran aşteptai pe scara rulantă minute bune. Dacă la Londra mulţi oameni merg pe aceste scări rulante, în Moscova acest lucru se întîmplă mai rar. Metroul din Moscova, cuprinzînd peste 250 de staţii, este unul dintre simbolurile capitalei Rusiei datorită bogăţiei şi varietăţii arhitecturale. Impresionează de asemenea şi prin mărime. Zilnic, milioane de oameni aleg să se deplasaze cu acest mijloc de transport, metroul din Moscova fiind unul dintre cele mai mari din lume. Pentru o cartelă cu o valabilitate de şapte zile am plătit 800 de ruble (echivalentul a 50 de lei). În zilele în care aveau loc meciuri în Moscova, atît metroul cît şi celelalte mijloace de transport în comun erau gratuite. Iniţial am întîmpinat dificultăţi la metrou deoarece nu în toate staţiile există panouri cu denumirile scrise în aflabetul latin. Însă, în metrou, următoarea staţie era anunţată atît în limba rusă cît şi în engleză. De asemenea, în fiecare staţie erau indicatoare vizibile care te îndrumau spre stadioanele Lujniki şi Spartak Moscova (singurele arene din capitala Rusiei pe care s-au desfăşurat meciuri la Campionatul Mondial) sau spre Fan Zone, o altă destinaţie a suporterilor. În fiecare staţie de metrou era cel puţin un ghişeu pe care era scris vizibil: „we speak english“ (noi vorbim engleza). Tot în sprijinul iubitorilor de fotbal veniţi din întreaga lume pentru a-şi susţine favoriţii, erau numeroşi voluntari care te îndrumau spre destinaţia dorită. La intrarea în metrou era un control similar cu cel de la aeroport. Cei care nu aveau bagaje puteau intra mult mai rapid. Toate bagajele erau scanate de către reprezentanţi ai poliţiei pe care îi întîlneai nu doar la metrou ci şi pe stradă, la obiectivele turistice sau alte locuri aglomerate.

Fan-Zone în Moscova
 

     Fiecare oraş din Rusia care a găzduit Mondialul de Fotbal avea cîte un fan-zone. În Moscova, spaţiul destinat în exclusivitate suporterilor se afla în vecinătatea Universităţii. Zilnic, zeci de mii de suporteri pătimaşi poposeau aici pentru a-şi încuraja echipele favorite şi pentru a viziona meciurile de fotbal de la Cupa Mondială pe ecranele uriaşe. Fan-zone oferea publicului pe lîngă fotbal şi concerte sau spectacole în aer liber. Nu se mai ţinea cont aici de diferenţele culturale, economice, politice sau religioase. Multitudinea de culori, reprezentative pentru fiecare stat în parte, întregea un peisaj mirific în care bunul simţ şi respectul se regăseau deopotrivă. Şi aici măsurile de securitate erau stricte. La intrare, toţi copiii sub 14 ani erau înregistraţi într-o bază de date, iar pe mînă primeau o brăţară cu numele şi prenumele, dar şi cu numărul de telefon al părinţilor sau al tutorilor. 15 ecrane uriaşe au fost montate pentru ca oamenii veniţi din toate colţurile lumii să asiste la un eveniment grandios, unic. Am mers în fan-zone pentru a urmări meciul Rusiei cu Uruguayul. Singura miză a acestui ultim joc din faza grupelor era de a se stabili ierarhia finală a grupei A, ambele formaţii fiind calificate înaintea acestui joc cu două victorii din tot atîtea jocuri disputate. Pentru a ajunge în acest loc destinat suporterilor, undeva la periferia Moscovei, în mijlocul unui parc imens, am mers cu metroul după care am folosit autobuzul. Transportul era gratuit, semn că ruşii îşi respectau oaspeţii. Am stat 15 minute la coadă pentru a putea intra în fan-zone. Spaţiul era complet împrejmuit şi se putea intra din mai multe părţi. Atmosfera extraordinară, concerte live, spaţii de joacă pentru copii, restaurante, emoţii şi bere, multă bere. Suporterii cîntau, iar locul semăna cu un imens furnicar ce se întindea pe zeci de hectare. Ruşii au trăit cu sufletul la gură ultimul joc din grupă. Scorul a fost necruţător pentru gazda turneului final, 3-0 pentru formaţia lui Cavani şi Suarez, Uruguay. La fiecare ocazie de poartă a ruşilor mulţimea exalta. Singurul regret pentru mine, a fost că Rusia nu a marcat în acel joc. Mi-ar fi plăcut să văd reacţia fanilor ruşi. Deşi zilnic se perindau mase uriaşe de oameni, locul era curat, nimic nu era lăsat la voia întîmplării. De la securitate şi pînă la cele mai mici detalii, ruşii au arătat că se poate.

,,Casa Mexicului“ în Rusia
 

     Cu o suprafaţă de 8500 de metri pătraţi, pavilionul Mexicului a fost cel mai mare din totalul de opt fan-zone, deschise în capitala rusă. Sub deviza ,,Simte atmosfera în Mexic“ organizatorii îşi promovează valorile culturale, artistice, culinare şi sportive cum nu se poate mai bine. Locaţia se afla în centrul capitalei, la doar trei minute de Piaţa Roşie. Pe toată durata Campionatului Mondial, suporterii au putut vedea aici meciurile de fotbal şi se puteau delecta cu bucătăria tradiţională mexicană sau puteau încerca diverse cocktail-uri tradiţionale. Un alt loc destinat fanilor din America de Sud se afla lîngă muzeul Puşkin. Acolo, erau expuse numeroasele trofee cîştigate de echipele din America de Sud, echipamente sportive şi fotografii de colecţie.

1000 de dolari un bilet la bişniţari
 

     Ajuns în Rusia, a trebuit să merg la centrul de ridicare al biletelor. Cu dovada plăţii şi cu Fan ID-ul, am putut intra în posesia tichetelor de acces la cele două meciuri: Belgia-Tunisia şi Franţa-Danemarca. Prima partidă la mondialul rusesc, pentru mine, a fost Belgia-Tunisia. Jocul s-a disputat pe stadionul Spartak din Moscova, o arenă cochetă pe care îşi dispută meciurile de pe teren propriu echipa cu acelaşi nume. Arena, cu o capacitate de 46.990 de locuri, a fost inaugurată pe data de 27 august 2014, iar costurile au fost impresionante: 430.000.000 de dolari. Stadionul Spartak a găzduit, în total, cinci meciuri, dintre care patru în faza grupelor şi unul în şaisprezecimi. Staţia de metrou se află la doar 100 de metri de impozanta arenă. Accesul în incinta stadionului s-a făcut rapid. La primul filtru de acces se verifica doar biletul, abia apoi, fiecare spectator era verificat cu stricteţe: controlul corporal nu a fost superficial, bagajele erau scanate după care treceai la verificarea biletul împreună cu Fan ID-ul. În jurul stadionului se putea servi masa, iar berea era nelipsită din meniu. În stadion se puteau cumpara băuturi alcoolice. La joc fondul sonor a fost dominat de tunisienii prezenţi în număr mare la cel de-al doilea meci al echipei favorite de la Turneul Final. În prima partidă, Tunisia a pierdut. Aşadar, se anunţa un meci spectaculos. Belgia şi-a respetat statutul de favorită şi s-a impus cu scorul de 5-2 la capătul unuia dintre cele mai frumoase jocuri de la acest Mondial. Şapte goluri, numeroase alte ocazii la cele două porţi, o bară şi multe intervenţii salvatoare ale celor doi portari, au fost ingredientele unui joc spectaculos. Spectacolul din tribune s-a ridicat şi el la nivelul jocului. Suporterii celor două formaţii au cîntat în permanenţă, încurajîndu-şi favoriţii. La final, suporterii tunisieni au avut puterea să aplaude echipa cîştigătoare. În tribună unii lîngă ceilalţi stateau, amestecaţi, suporteri din cele două ţări. Din cînd în cînd se auzea scandarea: ,,Rusia, Rusia“, semn că şi ruşii au venit în număr mare la meci. Cel de al doilea meci la care am asitat a fost Franţa-Danemarca. A fost ultimul meci din grupă pentru cele două formaţii. Calculele, înaintea acestei întîlniri, erau simple. Amîndouă echipele se puteau mulţumi cu un rezultat de egalitate pentru a-şi atinge obiectivele: Franţa, locul I în grupă, iar Danemarca locul II şi calificarea în optimile de finală ale competiţiei. Meciul s-a desfăşurat pe stadionul Lujniki din Moscova. Cea mai mare arenă a ruşilor pe care s-a desfăşurat şi finala Campionatului Mondial, este impresionantă, nu doar din prisma mărimii. Stadionul construit în anul 1956 a fost complet renovat. Arena de 89.000 de locuri a găzduit şapte meciuri: patru în faza grupelor, un joc în şaisprezecimi, unul în semifinală şi marea finală. Înaintea meciului o forfotă imensă cuprinsese vecinătatea arenei. Am rămas impresionat de organizarea, curaţenia şi nu în ultimul rînd de stadion. Atmosfera din tribune a fost incendiară, dar nivelul de joc foarte slab. Cele două formaţii s-au anulat reciproc la capătul celui mai urît joc de la acest Mondial. Spectatorii, spre finalul partidei, au huiduit copios, dezavuînd cele întîmplate pe terenul de joc. Cele două formaţii au terminat la egalitate la capătul unui joc la care niciuna dintre cele două formaţii nu a reuşit să marcheze vreun gol. Cred că este singurul meci de la acest Mondial la care nu s-a marcat gol. După terminarea jocului organizatorii au creat, la ieşirea din arenă, culoare umane pentru a direcţiona spectatorii spre staţiile de metrou. Poliţiştii erau pretutindeni. Măsurile de securitate au fost fără precedent. Două zile mai tîrziu, tot la Moscova, Brazilia întîlnea Serbia. Meciul avea o miză deosebită pentru ambele combatante. Brazilia, în cazul în care pierdea acest joc, era eliminată din competiţie. Jocul s-a disputat pe stadionul Spartak, aceeaşi arenă pe care s-a jucat şi meciul Belgia-Tunisia. Neavînd bilet la meciul Braziliei, am sperat că pot achiziţioana un bilet la un preţ decent de pe piaţa neagră. Preţul a fost 1000 de dolari. Foarte mulţi suporteri brazilieni voiau să-şi cumpere bilete, cererea era uriaşă. După 15 minute de la primul fluier al arbitrului, preţul biletului a scăzut la ,,doar“ 700 de dolari.

Moscova, destinaţie turistică
 

     Ajuns în capitala Rusiei, mi-am propus să văd cît mai multe dintre obiectivele turistice. Piaţa Roşie, Kremlin, Mausoleul lui Lenin, Muzeul Puşkin, Teatrul Balşoi, Catedrala Sfîntul Vasile, Muzeul Cosmonauticii, Catedrala Isus Hristos Mîntuitorul, Palatul Tsarityno, Palatul. Viaţa în Rusia se aseamănă cu cea din Romănia pentru că se mai văd şi astăzi urmele trecului. Preţurile în Rusia sînt puţin mai mici decît în România. Paritatea monetară este: 1RON/0,065 Ruble. Toată Moscova a fost redecorată cu însemnele Campionatului Mondial. Ruşii mi s-au părut a fi foarte prietenoşi şi dornici să te ajute. Însă, foarte puţini vorbeau limba engleză, doar cu cei mai tineri te mai puteai. În schimb metroul te ajuta să ajungi la toate obiectivele turistice.

Piaţa Roşie
 

     Primul loc în care am poposit, după ce am ajuns la Moscova, a fost Piaţa Roşie. Am rămas impresionat de mărimea ei. Aici turiştii pot admira numeroase obiective şi atracţii turistice şi, de asemenea pot cumpăra multe suveniruri. Piaţa, mai ales seara, era invadată de mii de suporteri care cîntau. Piaţa datează încă din secolul al XIV-lea şi este situată în centrul Moscovei. De aici pornesc marile bulevarde ale capitalei. La începutul anului 1500 în acest loc se găseau clădiri vechi din lemn. Ţarul Ivan al III-lea a dat ordin să fie dărîmate, iar în locul lor au fost construite alte clădiri, devenite în timp monumente istorice. Denumirea ei este dată de culoarea roşie predominantă la Catedrala Sf. Vasile, şi la zidurilor Kremlinului. Tot aici sînt Mausoleul lui Lenin, Catedrala Kazan, Poarta Reînvierii, Capela Ivoron şi Muzeul de Istorie. Nu lipsesc terasele şi magazinele de suveniruri mereu erau pline de turişti. La intrarea în Piaţa Roşie fiecare persoană era riguros controlată de organele de ordine, operaţiune ce se aplica şi la celelalte obiective turistice. Nimic nu era lăsat la voia întîmplării.

Teatrul Balşoi
 

     Un alt obiectiv cu rezonanţă pentru Moscova este Teatrul Balşoi. A fost inaugurat la 20 octombrie 1856, Joseph Bove, Alberto Caos şi Andrei Mikhailov fiind arhitecţii care au ales arhitectura neoclasică. Clădirea istorică adăposteşte şi astăzi spectacole de teatru, balet şi operă. Baletul Balşoi numără peste 200 de dansatoari, ceea ce îl situează pe locul I în topul celor mai numeroase companii de balet din lume. Principala clădire a teatrului, reconstruită şi renovată de cîteva ori de-a lungul istoriei, este un punct de reper al Moscovei şi al Rusiei. Faţada sa neoclasică înfăţişează imaginea de pe bancnota rusească de 100 de ruble. În anul 2011, teatrul a fost redeschis publicului după o perioadă de şase ani, timp în care acesta a fost renovat. Costul acestei renovări s-a ridicat la aproape 700 de miloane de dolari. Renovarea a inclus restaurarea acusticii la cea mai înaltă calitate, dar şi restaurarea decorului imperial. Teatrul Balşoi este faimos nu doar în Rusia ci şi în întreaga lume.

Clădirea Kremlin
 

     Un alt obiectiv turistic de referinţă este Kremlinul, un loc încărcat de istorie. Acesta a fost construit în locul unui alt sit arheologic, fortăreaţa Grad, pe dealul Borovitsky. Kremlinul este de fapt un centru fortificat, care include patru catedrale, patru palate, un zid şi multe turnuri. La fel ca şi Teatrul Balşoi, Kremlinul se află în centrul Moscovei, lîngă Piaţa Roşie, pe malul rîului Moscova, lîngă grădinile lui Alexandru şi Catedrala Sfîntul Vasile. De-a lungul timpului, cetatea nu a fost numai a ruşilor, în trecut aici trăind slavii, apoi fiind cucerită de mongoli care pînă la urmă au incendiat-o. În interiorul complexului istoric au fost construite patru biserici în secolul al XIII-lea. De-a lungul timpului, Moscova a trecut prin numeroase evenimente nefericite, un cutremur devastator, un incendiu, multe războaie, conflicte şi revoluţii, care au dus implicit la reconstrucţia acestuia de cîteva ori. Cneazul Ivan al III-lea a reconstruit-o, aducînd construcţiei un stil arhitectural italian.

Catredrala Isus Hristos Mîntuitorul
 

     Catedrala Isus Hristos Mîntuitorul din Moscova este cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Aceasta datează din anul 1812 şi a fost construită la iniţiativa ţarului Alexandru I. Acestuia i-a venit ideea de a o construi după ce trupele ruseşti au rezistat eroic la asalturile armatei lui. Ţarul a vrut, astfel, să mulţumească lui Dumnezeu pentru forţa şi rezistenţa de care au dat dovadă armatele ruseşti şi a contruit o biserică închinată Domnului Nostru Isus Hristos. Biserica a fost proiectată de către prietenul cel mai bun al ţarului, arhitectul Konstantin Thon, acesta folosind la construcţia ei stilul arhitectural neoclasic, o copie aproape perfectă a bisericii Hagia Sophia din Constantinopol (Istanbul). Distrusă în timpul lui Stalin, biserica a fost recontruită în anul 2000. Zidurile exterioare sînt de culoare albă. Biserica are şase cupole cu turnuri, cea din mijloc fiind cea mai înaltă. În celelalte turnuri turişii urcă pentru a admira întreaga panoramă a Moscovei şi a regiunii care o înconjoară. În interior catedrala este de o frumuseţe ireală. La intrare, credincioşii sînt verificaţi din raţionamente de securitate. Impresionează mărimea şi calitatea picturii. Am ajuns în jurul orei 10.00 la catedrală. Era sărbătoare. Pe timpul slujbei, turiştii nu pot urca pentru a admira peisajul, dar după ora 12.00 am urcat pe treptele înguste ale bisericii pînă în vîrf. Acolo, culoarele înguste făceau legătura între cele patru unghiuri din care puteai admira Moscova. În interior exista şi un mic magazin din care turiştii puteau cumpara obiecte de cult. Lumînările se aprindeau în biserică.

Muzeul Puşkin
 

     La doar 200 de metri de catedrala Isus Hristos Mîntuitorul, în mijlocul unei grădini imense, se află muzeul Puşkin. Acesta poate fi vizitat doar şase zile pe săptămînă, lunea fiind închis. Programul începe la ora 11.00, iar costul unui bilet este de 600 de ruble. Turiştii, pe baza Fan ID-ului, beneficiau de o reducere de 50%. De altfel şi la celelalte obiective turistice, persoanele venite în Rusia pentru Campionatul Mondial aveau tarife mai mici. Muzeul este dedicat artei vestice şi adăposteşte picturi ale celor mai importanţi artişti impresionişti şi post-impresionişti. A fost inugurat în anul 1912 şi se laudă cu cea mai bogată colecţie de artă europeană fiind depăşită doar de Hermitage din Sankt Petersburg. Aici, iubitorii de artă pot admira adevărate capodopere precum ,,Mic dejun pe iarbă“ de Manet, numeroase lucrări ale unor pictori celebri precum Botticelli, Renoir, Picasso, Dufrenoy, Van Gogh, Rembrandt, Degas, Matisse sau Gauguin. Muzeul are două etaje, iar vizitarea acestuia durează cel puţin trei ore. De asemenea aici sînt expuse numerose sculpturi.

Palatul Tsaritsyno
 

     Palatul se află la periferia Moscovei şi a fost construit în secolul al XVI-lea. De-a lungul timpului aici au locuit numeroase personalităţi ruse precum familia Streshnevs sau Ecaterina cea Mare. Palatul adăposteşte o cascadă, un parc dendrologic şi un parc împădurit. În prezent palatul este proprietetatea municipalităţii. Domeniul se întinde pe zeci de hectare, iar în parc vin zilnic mii de oameni pentru a se relaxa şi pentru a se bucura de natură. În trecut, Palatul a aparţinut ţarinei Irina şi denumirea lui a fost alta, Bogorodskoye.

Catedrala Sfîntul Vasile
 

     Poate cea mai importantă ,,piesă“ din puzzle-ul turismului moscovit este catedrala Sfîntul Vasile. Imaginea sa se regăseşte pe aproape toate suvenirurile şi reprezenită una dintre atracţiile turistice nu doar din Rusia ci şi din întreaga lume. Catedrala Sfîntul Vasile este o biserică ortodoxă situată în centrul oraşului Moscova, lîngă Piaţa Roşie, fiind unul dintre cele mai vizitate monumente religioase din toată Rusia. Aceasta datează din anul 1555 şi în prezent găzduieşte şi Muzeul de Stat al Moscovei. Contrucţia a fost realizată de către Ivan cel Groaznic care a vrut să comemoreze în acest mod victoria asupra Kazanului. Nu se ştie exact nici în ziua de astăzi cine au fost arhitecţii care au proiectat această clădire, variante fiind multe, însă niciuna dovedită. Biserica a fost construită în stilul renaşterii bizantine fiind printre singurele contrucţii de acest fel din ţară şi potrivit legendei, după construcţia cateddralei, Ivan cel Groaznic a încercat să-i scoată ochii arhitectului care a proiectat-o, pentru a nu se putea construi o altă biserică asemănătoare. De-a lungul timpului, vechea biserică a fost reconstruită de mai multe ori. Edificiul are mai multe cupole viu colorate în forma bulbilor de ceapă, fiind un simbol al arhitecturii ruse tradiţionale. Preţul unui bilet de acces în incinta Catedralei este de 1000 de ruble, suporterii avînd o reducere de 300 de ruble. După 20 de minute de stat la coadă am reuşit să intru. Catedrala, în interior, seamănă cu un muzeu. Numeroase încăperi de diferite dimensiuni adăpostesc obiecte de cult. Catedrala are două etaje şi este atipică. La intrarea în Catedrală există un altar, dar şi numeroase icoane vechi. Turiştii îşi pot achiziţiona suveniruri din interior.

Muzeul Cosmonauticii
 

     Cunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante muzee din Moscova, Muzeul Cosmonauticii este destinat explorării spaţiului cosmic. Turiştii care vor să-l viziteze îl pot găsi la baza Monumentului Cuceritorilor Spaţiului, în nordul oraşului. Monumentul Cuceritorilor Spaţiului a fost închinat lui Iury Gagarin, renumitul astronaut rus care a ajuns în spaţiu. Acesta a fost contruit în anul 1965, iar muzeul a fost inaugurat în anul 1981. Şi aici, preţul unui bilet este redus cu 50% pentru iubitorii fotbalului. În anul 2009 instituţia a fost renovată complet. În interiorul muzeului se pot admira ultimele programe spaţiale la nivel mondial, multe exponate interactive, monumente de comemorare ale lui Gagarin şi a altor cosmonauţi ruşi. Muzeul conţine şi un tunel de promenadă pe pereţii căruia sînt expuse fotografiile cosmonauţilor importanţi ai Rusiei şi date despre aceştia.

Mausoleul lui Lenin
 

     Mausoleul lui Lenin se află tot în Piaţa Roşie, iar vizitarea lui este gratuită. Monumentul istoric se aseamănă foarte mult în privinţa arhitecurii sale cu piramida Pasus şi Mormîntul lui Cyrus cel Mare. Mausoleul este locul în care a fost depusă mumia lui Vladimir Ilici Lenin. Liderul sovietic a murit în anul 1924 şi la doar cîteva zile conducerea Moscovei a hotărît să îl îmbălsămeze şi să-i expună corpul pentru a putea fi vizitat de către generaţiile viitoare. Mausoleul a fost construit după proiectul lui Aleksey Shchusev. Mormîntul dictatorului este grandios, fiind iniţial construit din marmură şi granit. Mausoleul este supus profilaxiei o dată la doi ani. În acest timp specialiştii de la Institutul de plante medicinale şi aromatice prelucrează corpul îmbălsămat al lui Lenin, iar o dată la cîţiva ani îi schimbă hainele. Mausoleul atrage zilnic mulţi turişti care stau la rînd pentru a intra în interior, vizitarea nedurînd nici 5 minute. Este o încăpere semiobscură, iar o lumină este centrată pe dictatorul rus. În încăpere este o linişte deplină, iar la fiecare colţ al clădirii se află soldaţi în uniforme. Fotografiatul este strict interzis.

Casa Albă
 

     Casa Albă din Moscova este clădirea în care funcţionează Parlamentul Rusiei. Construcţia datează din anul 1979 şi iniţial a fost numită Casa Sovieticilor. Clădirea este impresionantă şi se întinde pe o suprafaţă de 172.700 mp, are o înalţime de 102 metri şi în interor se găsesc 27 de camere pentru evenimente şi recepţii. Turiştii pot vizita interiorul Casei Albe doar o dată pe an, cînd este Ziua Porţilor Deschise, atunci intrarea fiind liberă. (Bogdan DRAGOŞ)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Comunicat de presa

În ediţia tipărită

,,Pesta porcină este o făcătură a guvernantilor“

     Pesta porcină este un alt subiect adus în atenţia românilor în ultima perioadă pentru a le abate atenţia de la evoluţia evenimentelor reale. Peste tot în media se dezbate subiectul, iar în paralel se sacrifică porcii atît din ferme, cît şi din gospodăriile oamenilor. Oamenii se întreabă însă cît de reală este situaţia, dar înclină să creadă că totul este o făcătură pusă la cale de guvernanţi pentru a creşte importurile şi a distruge producţia autohtonă. Şi făgărăşenii sînt în asentimentul marii majorităţi a românilor şi susţin că această campanie de sacrificare a porcilor pe motiv de pestă porcină africană este o făcătură. Făgărăşenii amintesc de gripa aviară care a dus la sacrificarea tuturor păsărilor din ferme şi din gospodăriile oamenilor. Localnicii îşi mai amintesc că primele focare de gripă aviară au fost identificate în Ţara Făgăraşului, iar dezinsecţiile au fost realizate cu apă de ploaie.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 668 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

6.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4270315

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare