Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Taberele şcolare, ruine ale dezinteresului şi incompetenţei
Taberele şcolare, ruine ale dezinteresului şi incompetenţei Email
Luni, 06 August 2018 18:44

 

La Breaza şi în Plaiul Lisei au funcţionat două tabere şcolare Obiectivele au fost lăsate în paragină după 1990 Responsabilitatea asupra dezastrului este pasată între instituţiile publice, primării, şcoli şi IŞJ Braşov Proprietarii terenurilor pe care au fost construite ilegal obiectivele n-au intrat în posesia titlurilor de proprietate nici după 25 de ani


     Taberele şcolare de la Plaiul Lisei şi Breaza au fost cîndva oaze de relaxare pentru elevii veniţi din toată ţara pentru a-şi petrece vacanţa mare. Au funcţionat cîteva decenii sub autoritatea mai multor instituţii fără să creeze vreun fel de probleme. Pentru generaţiile de elevi ale anilor 70-90 au rămas vii şi frumoase amintiri acele zile petrecute la baza Făgăraşilor. Copiii îmbinau în inima naturii activităţile recreative cu frumuseţea Munţilor Făgăraş şi cu adevărate lecţii de geografie aplicată. ,,Ştiam geografia Munţilor Făgăraş, vîrfurile acestora, pe unele chiar le-am atins. Era foarte frumos. Depăşeam locurile de cazare şi montam corturi atît de mulţi copii petreceam vacanţa în taberele de aici” a spus un fost elev care în fiecare an ajungea la Plaiul Lisei. După 1990, taberele s-au închis, iar o bună perioadă au ajuns loc de cazare pentru drujbarii care tăiau pădurile de pe crestele Făgăraşilor. Astăzi, construcţiile au ajuns ruine. Responsabilitatea a fost pasată de-a lungul timpului între primării, şcoli, inspectoratul şcolar şi proprietarii de teren care îşi cereau dreptul asupra proprietăţii. În timp ce părţile se ceartă, a răsărit o altă pensiune cu aceeaşi denumire, Plaiul Lisei, care organizează tabere de tot felul. Prin urmare, tradiţia merge mai departe, iar la poalele Munţilor Făgăraş, între Valea lui Mogoş şi Valea Sâmbetei, în apropierea Mănăstirii „Brâncoveanu” taberele îşi continuă activitatea.
,
Un drum forestier reabilitat doar în documente
 

     Am urcat spre Plaiul Lisei parcurgînd drumul forestier de vreo 7 km. Este un drum nu prea îngrijit, dar ni s-a spus de la Primăria Lisa că există finanţare pentru un proiect de construcţie al acestuia. Nu sînt indicatoare, dar nici nu ai cum să te rătăceşti ţinînd drumul drept spre baza muntelui. La o bifurcaţie a apărut un indicator. Am coborît din maşină şi după ce am ocolit cu privirea crengile copacilor am putut citi că pînă la Vf. Cheia Bândei pe Seaca urci vreo 6-7 ore, iar pînă la refugiul Trăznita vreo 3-4 ore de drumeţie. Ciudat ni s-a părut un panou, ocoperit de verdeaţă, care ne anunţa că ne aflăm pe drumul forestor DF18 Seaca reabilitat printr-un proiect AFIR 2007-2013 cu suma de 4.157.063,68 lei de către SC Nemar Edil Construct SRL folosind proiectul SC Silva procons SRL. N-am reuşit să desluşim însă misterul acestei reabilitări de drum întrucît pe panou nu erau completate locurile rezervate perioadei de derulare şi termenele de prredare a lucrărilor. Mai mult, DF18 Seaca nu părea reabilitat. Deşi în documente i se spune zona turistică Plaiul Lisei, în realitate turismul nu este în largul său. Sînt vreo 8 cabane ridicate aici aşa cum arată scriptele primăriei, cea mai căutată pentru condiţiile de cazare fiind o pensiune privată numită chiar Plaiul Lisei.

Ruinele din tabără
    

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     După vreo 2 km am ajuns la vechea tabără. Nu se mai disting construcţiile de bălării şi arbuşti. Din verdeaţa densă se mai vede acoperişul clădirii care adăpostea camerele de cazare în care elevii erau găzduiţi. Căbănuţele ce completau spaţiile de cazare nu se mai pot zări din bălăriile şi iarba necosită nici dacă îţi pui la lucru imaginaţia. Cu ajutorul unui proprietar de pensiune, vecin cu tabăra, ne-am făcut cu greu drum pînă la clădire. Zidurile solide construite din cărămidă sînt încă în picioare, dar geamurile şi uşile au fost sustrase. Acoperişul este complet distrus, iar ploaia cade în voie peste tot ce a rămas. Au crescut ferigi şi arbuşti în interiorul clădirii. Ajutorul nostru ne spune zîmbind că ar trebui să-şi facă timp să vină să ude feriga. Imaginea dezolantă a obiectivului nu ne-a lăsat însă timp pentru a aprecia ironia pentru că am descoperit printre buruieni o scară metalică destul de solidă care ne putea duce la etajul clădirii. Aşa am ajuns la etaj unde am păşit cu grijă pentru a nu ne prăbuşi. ,,Aici erau cazaţi copiii, erau priciuri, totul era îngrijit. Jos la parter era sala de mese cu bucătăria şi alte camere de cazare. Erau aşa de mulţi copii pe serie că nu aveau loc. În curte erau şi cabane unde se puteau caza elevii. În toată curtea erau puse corturi care completau locurile de cazare” a spus vecinul. Cîndva, locul era plin de viaţă, iar crestele Făgăraşilor se puteau vedea în toată speldoarea lor.
 

Construcţii ilegale
 

     Tabăra şcolară Plaiul Lisei a fost construită prin anii 70 pe terenurile oamenilor din Lisa, dar a fost preluată în proprietatea statului român. A fost încredinţată spre administrare Şcolii Generale nr. 7 din Făgăraş (CN Doamna Stanca), iar după 1990 inventarul a fost preluat de Centrul bugerar nr. 1 Făgăraş şi IŞJ Braşov. Vechii proprietari ai terenului pe care au fost construite clădirile şi-au revendicat proprietăţile în baza Legii 18. Abia în 2009, Primăria Făgăraş s-a interesat de acest obiectiv care deja era părăsit. Conform vechilor documente obiectivul denumit ,,Satul de vacanţă de la Apa Rîului-Lisa“ a fost edificat fără forme legale, neexistînd o autorizaţie de construcţie, acte de transfer între fostul CAP Lisa şi constructor sau acte de scoatere din circuitul agricol al terenului şi evidenţiere în registrele de cadastrale. Astfel s-a ajuns ca după 1991 situaţia investiţiei să fie una incertă, iar clădirile să se degradeze constant. Terenul din satul de vacanţă a fost luat în evidenţa Comisiei de Fond Funciar Lisa, care în baza Legii 18/1991 a reconstituit dreptul de proprietatea asupra terenului în favoare unor persoane private. În anul 2000, dreptul de proprietate asupra clădirilor a revenit Municipiului Făgăraş, în baza unui protocol încheiat cu I.Ş.J. Braşov, care stipula ,,preluarea clădirilor instituţiilor de învăţămînt”. Cu alte cuvinte, IŞJ Braşov s-a spălat pe mîini după ce a lăsat la voia întîmplării obiectivul, aruncînd responsabilitatea în ograda primăriei.
 

Tabăra putea fi salvată

     Vasile Stănilă din Lisa avea de primit unul dintre terenurile din satul de vacanţă. Şi pentru că n-a reuşit să-l obţină, bărbatul a acţionat în instanţă administraţia publică locală din Făgăraş cerînd ori să demoleze construcţia aflată pe terenul lui, ori să-i transfere dreptul de proprietate asupra construcţiei. Vasile Stănilă a cîtigat procesul şi a propus Primăriei Făgăraş să-i predea imobilul contra sumei de 2.500 de lei, reprezentînd cheltuielile de judecată. Valoarea de inventar contabilă a construcţiei era de 55.234 lei, dar Primăria Făgăraş a comandat o expertiză. Expertul tehnic Viorel Enuică a stabilit că valoarea clădirii este „zero“, în sensul că „în starea în care aceasta se prezintă nu poate fi folosită pentru destinaţia de cazare turistică, iar singura posibilitate de recuperare parţială a valorii clădirii o reprezintă achiziţionarea acesteia de către proprietarul construcţiei la un preţ negociat“. Consiliul Local Făgăraş a aprobat în plenul lunii iulie 2009 înstrăinarea construcţiei din incinta fostului sat de vacanţă ,,Plaiul Lisei “ către Vasile Stănilă, proprietarul terenului, şi s-a numit o comisie care să negocieze preţul de vînzare. Cu actele pe masă, Vasile Stănilă n-a reuşit să intre în posesia clădirilor. În 2018, situaţia este la fel ca şi în 2009, doar că clădirile din tabăra şcolară sînt adevărate ruine. Liseanul cere să-i fie eliberat terenul proprietate pentru a-l putea folosi. Din păcate însă n-a reuşit să obţină titlul de proprietate pe teren deşi a purtat cu administraţia de la Lisa un proces lung şi greu în instanţă obţinînd o sentinţă definitivă şi irevocabilă. De peste 5 ani, bărbatul deţine sentinţa, dar actul de proprietate n-a ajuns încă la el.
 

Drum forestier paralel cu Valea Brezei
 

     Schimbînd traseul, spre Breaza, am vizitat vechea tabără şcolară. Un obiectiv cîndva frumos şi atractiv pentru şcolarii din toate colţurile ţării. Obiectivul nu mai este folosit de 28 de ani şi este părăsit. Este amplasat în extravilanul satului Breaza, la 3 km. Se parcurge un drum forestier paralel cu Valea Brezei şi Valea Brescioarei pînă să ajungi la acest complex. Tabăra se află în vecinătatea punctului turistic deţinut de SC Negoiul SA Făgăraş, astăzi îngrijit de actualul viceprimar al comunei Lisa. Tabăra şcolară din plaiul Brezei se întinde pe o suprafaţă de un hectar împrejmuită cu gard, iar la intrare o poartă metalică şi o portiţă. În mijlocul curţii este clădirea cu parter şi etaj unde copiii erau cazaţi şi serveau masa. La drum sunt căsuţele, 11 la număr, care completau spaţiile de cazare. Drumul pînă la tabără nu este atît de greu de parcurs, deşi este forestier. De aici se poate urca spre zona Urlea şi Colţii Brezei, un traseu de 3,30 ore. Pe acest traseu însă, dacă te abaţi vreo 500 m, după ce treci de un pod, se vede schitul Brezei, un loc liniştit păstorit de 3 călugări. Urmînd drumul, la 250 m, se pot vedea ruinele cetăţii lui Negru Vodă.
 

Tabăra de la Breaza a fost preluată de Primăria Lisa
 

     Am aflat că tabăra şcolară Breaza se află în administrarea fostei Şcoli Gimnaziale nr. 5 Făgăraş, actualmente Liceul Teologic ,,Constantin Brâncoveanu”. A fost construit prin anul 1965 de către OJT, iar printr-un contract de locaţiune a fost predat şcolii din Făgăraş. Aşa cum arată un raport de expertiză întocmit în anul 1994 comandat de Centrul şcolar de execuţie bugetară Făgăraş, obiectivul are, faţă de tabăra de la Lisa, o valoare de inventar. De altfel, se află într-un stadiu mai bun decît obiectivul din Plaiul Lisei. Primarul din Lisa, Gheorghe Moga, spune că s-a realizat un schimb de terenuri între Şcoala din Făgăraş şi Comuna Lisa, iar vechea tabără a ajuns în patrimoniul Primăriei Lisa. ,,Vom investi în acest obiectiv şi vom păstra vechea destinaţie” a explicat primarul Gheorghe Moga.

Obiectiv cu valoare de inventar
 

     Conform expertizei tehnice întocmite în ianuarie-februarie 1994, obiectivul avea următoarele caracteristici. Corpul principal de cazare are parter şi etaj. La parter era o sală de mese generoasă cu o suprafaţă de 115 mp care se prelungea cu o bucătărie de 25 mp şi o cămară pentru depozitarea produselor alimentare de 8 mp. Tot aici erau amenajate 3 camere de cazare în care se intra dintr-un hol de vreo 6 metri lungime şi lat de alţi 2 m. Şi etajul clădirii era generos, avea 5 camere mari de 15 mp, dar şi de 35 mp despărţite de două coridoare de 14 m şi 4 m lungime, late de 1,3 m. Etajul se deschidea într-o terasă de 15 mp. Locurile de cazare erau completate şi de 11 căsuţe din lemn, fiecare cu o suprafaţă de 9 mp. Complexul avea un grup sanitar de tip turcesc cu 4 cabine. Întreaga incintă întinsă pe o suprafaţă de un hectar era împrejmuită cu stîlpi din beton şi ţeavă şi gard, iar la intrare a fost montată o poartă şi o portiţă metalică. La vremea construirii taberei, s-au cheltuit 729.243 lei, scrie expertul care a folosit în redactarea documentului cataloagele de preţuri valabile în anul 1982-1989. Aveste valori reactualizate după normele din 1990 ajung la 872.171 lei.
 

Loc de cazare pentru drujbarii pădurilor
 

     După 1990, tabăra a fost închisă, iar personalul angajat trimis în şomaj. ,,Aici erau bucătărese, femei de serviciu, un administrator, era mult personal” a explicat un localnic. Totuşi, clădirea a fost folosită de către muncitorii angajaţi de firmele care expoatau pădurea din munţi. Şi astăzi se văd urmele drujbarilor cazaţi în fosta tabără, paturile metalice în dezordine, doze şi sticle de băutură aruncate peste tot, pahare de unică folosinţă, haine uzate, multă mizerie. Am întrebat cine a închiriat obiectivul pentru firmele de exploatare a lemnului, dar nimeni nu ne-a dat vreun răspuns. Curtea taberei este cosită de angajaţii Primăriei Lisa, dar buldozerul defect zace de ani de zile aici fără să fie revendicat de cineva. (Lucia BAKI)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Comunicat de presa

În ediţia tipărită

,,Pesta porcină este o făcătură a guvernantilor“

     Pesta porcină este un alt subiect adus în atenţia românilor în ultima perioadă pentru a le abate atenţia de la evoluţia evenimentelor reale. Peste tot în media se dezbate subiectul, iar în paralel se sacrifică porcii atît din ferme, cît şi din gospodăriile oamenilor. Oamenii se întreabă însă cît de reală este situaţia, dar înclină să creadă că totul este o făcătură pusă la cale de guvernanţi pentru a creşte importurile şi a distruge producţia autohtonă. Şi făgărăşenii sînt în asentimentul marii majorităţi a românilor şi susţin că această campanie de sacrificare a porcilor pe motiv de pestă porcină africană este o făcătură. Făgărăşenii amintesc de gripa aviară care a dus la sacrificarea tuturor păsărilor din ferme şi din gospodăriile oamenilor. Localnicii îşi mai amintesc că primele focare de gripă aviară au fost identificate în Ţara Făgăraşului, iar dezinsecţiile au fost realizate cu apă de ploaie.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 683 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

2.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4270321

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare